Arhive etichetă: Victoria Fonari

Întâlnire cu scriitorul Nicolae Spătaru


OLYMPUS DIGITAL CAMERAO întîlnire de suflet cu scriitorul Nicolae Spătaru, a avut loc în incinta Universității de Stat din Moldova, la 4 mai 2017. La evenimentul din cadrul cenaclului literar „Magia cuvântului”, extra muros, studenții de la Facultatea de Litere din grupa română-engleză și română-franceză au discutat cu scriitorul într-o atmosferă plăcută și agreabilă pentru a dezvălui misterele și tainele din cartea scriitorului ,,Îngerașul purta fustă mini”, analizând și interpretând motive și teme dominante în opera sa. Sub egida poetei și doctorului conferențiar Victoria Fonari, am stipulat cateva direcții de interpretare: simbolistică, istorico-sociologică și mistică. Continuă citirea →

Naţionalul, Universalul şi Inconfundabilul Eugen Doga


d1          Primăvara începe cu un spectacol muzical dedicat aniversării a 80 de ani de la naşterea lui Eugen Doga. La data de 1 martie 2017, la Biblioteca Centrală a avut loc recitalul muzical „Naţionalul, universalul şi inconfundabilul Eugen Doga”.

         Evenimentul a început cu o felicitare din partea directorului general al BM “B.P. Hasdeu” Mariana Harjevschi: „Eugen Doga ar merita cu siguranţă şi premiul Nobel, marcând 80 de ani de la naştere şi 60 de ani de creaţie, şi fiind cavaler al republicii şi artist al poporului din Republica Moldova şi URSS, alături de George Enescu şi mulţi alţii”. 
d20

                    În anul 2014, Eugen Doga a deschis uşile Salonului muzical care îi poartă numele, aceasta fiind o dorinţă mult aşteptată a compozitorului academician, după 10 ani de aşteptare.

    

         Talentul incontd8estabil al lui Eugen Doga a fost recunoscut şi de UNESCO – valsul inclus în coloana sonoră a filmului Gingaşa şi tandra mea fiară este considerat una dintre capodoperele muzicale ale secolului XX. Maestru Emerit al Artei din Moldova, distins cu Ordinul „Steaua României”, Eugen Doga este una dintre cele 200 de personalităţi ale lumii declarate, în anul 2000, Omul Mileniului. Două dintre creaţiile sale se regăsesc într-un top internaţional al celor mai bune 200 de piese de muzică clasică din toate timpurile.  Autor a peste 100 de concerte corale, compunând muzică pentru copii cât şi pentru adulţi. A compus coloana sonoră pentru circa 200 de filme, cea mai bună fiind “Maestrul şi Margareta” de Mihail Bulgakov. Pe lângă toate acestea Eugen Doga a adus omagiu muzical limbii române şi a cîntat la festivalul limbii române din Canada şi SUA.

            Moderatoarea acestui eveniment Victoria Fonari, conferenţiar universitar, recunoaşte că: “Este minunat că pietonala din Chişinău poartă numele lui Eugen Doga” şi îi dedică chiar şi o poezie maestrului.

„Muzica ne deschide ochii

Simţim ce am uitat că putem simţi.

Muzica ne aruncă pe pietrele uitărilor noastred2

Undele ne învăluie

Simţim marea

Muzica ne aduce aroma florilor

Din unde fotonice

Simţim viaţa

Muzica ne vorbeşte cu eternitatea…”

    

          Cu un mesaj de felicitd3are a venit şi Nicolae Dabija:  „Dragi prieteni aş vrea să vă felicit cu venirea primăverii. Prima a fost muzica, Dumnezeu a făcut toate lucrurile cântând. De ce să nu zicem astăzi că el este un compozitor genial? Îmi plac filmele lui Emil Loteanu, datorită lui Eugen Doga şi a muzicii sale. Eugen Doga scrie muzică înafara secolelor, muzica lui nu poate fi ancorată în timp. Sunt străzi principale din Chişinău care poartă nume ce nu au amprentă naţională până la urmă, spre exemplu Strada Puşkin. Eugen Doga ar trebui să poarte o stradă principală”.

        După câteva minute de la începerea evenimentului o surpriză neaşteptată a fost apariţia marelui compozitor. Întâmpinat cu aplauze şi emoţie.d15

            După câteva minute de aplauze Eugen Doga a venit cu un mesaj: „Cărţile aşează creierul, căpăţina asta, dar muzica face un lucru care nu-l face nimeni, nici măcar arta plastică. Muzica e imediată, ea te ridică ori te doboară. Eu sunt pentru muzica care te ridică, pentru că restul nu are rost. Noi trebuie să scăpăm de celelalte lucruri. Noi trebuie să avem această educaţie, majoritatea vin la bibliotecă mai rar şi citesc mai puţin, iar televizorul ne distruge, doar la ştiri să te uiţi, oleacă la politică. Dar ce nouă ne trebuie chestia asta? Haideţi să trecem şi pe la bibliotecă.”

            Au urmat felicitări, cărţi, flori, apluze. Compozitorul a afirmat că: „O carte, o floare este cel mai frumos dar, ele ne alină sufletul!”

            “În ogradă deja ghioceii au înflorit, foarte încet ne renaştem, ca racii, mereu dăm înapoi. La 80 de ani vreau să văd viaţa deja gata făcută, dar noi tot timpul renaştem”, a mai adăugat Doga.

d18           Academicianul Constantin Rusnac a venit cu câteva cuvinte despre compozitor: “Ziua ta, este o mare sărbătoare, dar şi o mare scârbă, când ai aflat că a murit mama. Dumneata ai înţeles ce ţi-a dat Dumnezeu şi ai descoperit acest talent, mai departe trebuie să pui mecanismele în funcţie, mai departe urmează şcoala” mai adaugă el.

            Scriitorul şi publicistul Vlad Pohilă ne-a prezentat un număr consacrat artistului, cu studii, articole şi fotografii uluitoare de pe strada Eugen Doga, cu denumirea “Schiță de portret al artistului pe culmile gloriei”.

        Vlad Pohilă a afirmat “Dumneavostră aţi făcut această continuitate de la Mihai Eminescu la George Enescu şi să fie mereu aşa”.

               Cel care era la sigur că artistul va veni, şi nu se îndoia de acest lucru era Alexandru Moraru, istoricul, arhivistul şi publicistul care de asemenea s-a alăturat celorlalţi care l-au felicitat pe compozitor, dar în schimb i-a oferit şi un cadou, o carte Materialele Conferinţei Ştiinţifice „Mareşalul Antonescu în istorie şi istoriografie”.

d19           Eugen Doga s-a adresat către public cu un îndemn glorios: “Nu vă temeţi de adevăr dragii mei, tot ce stă pe loc, apa, totul rugineşte, nu permiteţi să ruginească limba noastră!”

        Evenimentul s-a încheiat cu un îndemn al moderatoarei Victoria Fonari:

“Dragă Bibliotecă Municipală,

Adună-ne să mai fim odată eterni!

Prin muzica maestrului Eugen Doga

printre coardele de coloane

să ne găsim în labirintul vieţii

să nu uităm de esenţa ce se ascunde în fiecare.

La pian: duetul pianiştilor Victor şi Nicolae Creţu, de la Şcoala de muzică Eugen Doga, interpretând la pian valsul Gingaşa şi Tandra mea fiară; Svetlana Ionică cu piesele De-aş avea şi Misterele nopţii, interpretate de Elizaveta Siniţîi şi Daniela Donica; Tatiana Cazaţeva, Te ştiam numai din nume, interpretată de Adriana Spunei; Natalia Lazicova Pasăre cu pene albastre, interpretată de Vera Chirneva; Scutari Cristina, elevă la Liceul Teoretic „Nicolae Sulac” a interpretat Codrii mei bătrâni.

Nichita Maxim Eterna, cântat la trompetă şi pian.

Ansamblul de violonişti de la Şcoala de muzică „Eugen Doga”.

Trio acordioniştilor: Balan Alexandru, Croitor Cristian, Reaboi Micola. Valsul Cascadele Paradisului.

Grupul de dans CRIT care au dansat sub melodia valsului Gingaşa şi Tandra mea fiară.

        La eveniment au participat: Mariana Harjevschi, director general BM „B.P. Hasdeu”, academicianul Constantin Rusnac, academicianul Nicolae Dabija, scriitorul şi publicistul Vlad Pohilă, Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, Şcoala de Muzică „Eugen Doga”, Liceul Teoretic cu profil de arte „Nicolae Sulac”, bibliotecari şi iubitori ai creaţiei lui Eugen Doga. Moderator – doctor conferenţiar universitar al USM Victoria Fonari.

            Precizam că: Eugen Doga s-a născut la 1 martie 1937, în satul Mocra, Republica Moldova. A absolvit Conservatorul şi Institutul de Arte „Gavriil Musicescu” din Chişinău, iar în prezent trăieşte la Moscova. A compus muzica a peste 100 de filme, însă creaţia sa include şi lucrări de balet, melodii lirice, muzică pentru teatru. A semnat coloana sonoră a peliculelor Lăutarii şi Şatra, în regia lui Emil Loteanu, şi a filmului de animaţie Maria Mirabela, realizat de Ion Popescu Gopo. Şapte dintre piesele sale au ilustrat muzical serialul Inimă de ţigan, producţia care a revoluţionat piaţa telenovelelor din România.

Eugen Doga este şi rămâne a fi ambasadorul cărţii culturii!!! La Mulţi Ani, Maestre!

Această prezentare necesită JavaScript.

Programul „Chişinăul citeşte – 2016”


file-1457627512-48330

Romanul „Kinderland” de Liliana Corobca, învrednicit de  Premiul pentru Proză pe anul 2013,  este cartea propusă adolescenţilor chişinăuieni spre lectură şi discuţii în cadrul acestui program.

706-12_liliana_corobceaLiliana Corobca este absolventă a Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii de Stat din Moldova (1992-1997) şi doctor în litere la Universitatea din Bucureşti (2001). A fost cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu” din Bucureşti (2002-2011). Este editor, expert în domeniul Exilului românesc şi cercetător la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. Din 2007 este membră a Uniunii Scriitorilor din România.  A publicat mai multe cărţi despre cenzură. Este cunoscută şi pentru activitatea ei literară, fiind un autor prolific, unele dintre romane fiind cărţi premiate şi bestsellere. Cărţile Lilianei Corobca sunt traduse în limba italiană şi limba germană.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Studenţii Facultăţii de Litere, specialitatea limba şi literatura română au acceptat invitația de a participa la proiectul Chișinăul citește-2016, organizat în cadrul filialelor Bibliotecii Municipale „B.P.Hasdeu”. Astrfel la 7 aprilie, în incinta Universităţii de Stat din Moldova, împreună cu colegii lor de la drept au organizat o discuţie despre problemele sociale ce sunt elucidate în romanul „Kinderland”, scris de Liliana Corobca,  absolventa facultății gazdă. Împreună cu poeta Victoria Fonari au provocat o modalitate de comunicare, bazată de fragmentele din carte, care erau citite consecutiv.

Pe parcursul desfăşurării activităţii studenții și-au demonstrat aptitudinile didactice. Printre aceștea s-a remarcat Maria Gîștemulte, prin propunerea de a investigha romanul prin metoda arborelui. Ținând cont de toate etapele – de la rădăcină, tulpină, scorbură, crengi și frunze, – studenții au discutat fenomenul migrației (Adriana Prodan), problemele copiilor rămași singuri (Olga Tocan), consecințele și pericolele expuse în roman, accentuând verosimilitatea acestora (Viorica Șușu).

Tinerii de la drept au stipulat ideea încălcării drepturilor copiilor în asemenea condiții, fiind nevoiţi de a duce un trai fără părinţi acasă.

OLYMPUS DIGITAL CAMERAOLYMPUS DIGITAL CAMERAOLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERAImaginile postate prezintă cum discuția a demarat între desen, carte şi competențe în diverse domenii. Uneori apăreau și zâmbete, or, totuși se vorbea despre copilărie, unele fragmente din carete invocând în memorie sentimente diverse din propria copilărie. Or, în roman sunt diverse istorii care valorifică destine de copii, inclusiv și soarta deloc uşoară a eroinei centrale, Cristina.

Cu toate geutățile, participanţii la discuţie au intrat în competen teleologică și au vorbit și despre proiecția acestui copil în viitorul vieții după majorat.