Publicat în Activitate expoziţională, ACTIVITĂȚI BC

Filosoful idealist german George Wilhelm Friedrich Hegel – 180 de ani de la moarte


Anii de viaţă a filosofului idealist german Georg Wilhelm Friedrich HEGEL au fost 27.08.1770-14.11.1831.

Vă recomandăm cărţi despre G. W. Hegel aflate în colecţia Bibliotecii Hasdeu.

Hegel, G. W. F. Enciclopedia ştiinţelor filozofice. Partea întîi: Logica / G. W. F. Hegel; trad: D. D. Roşca, V. Bogdan, C. Floru, R. Stoichiţă. – Bucureşti : Humanitas, enciclopedia-stiintelor1995. – 351 p.

„Acestei a treia îmbunătăţiri i s-au adus, pe alocuri, numeroase îmbunătăţiri; s-a avut cu deosebire în vedere o mai mare precizie şi claritate a expunerii. Totuşi, dat fiind caracterul de compendiu al al manualului, stilul a trebuit să fie menţinut concis, formal şi abstract, rămînîd ca lămuririle necesare să fie aduse abia cu ocazia expunerii orale. De la ediţia a doua au apărut numeroase aprecieri ale filozifoei mele, care, în cea mai mare parte, au dovedit puţină chemare pentru o astfel de îndelitnicire” afirma Hegel în prefeţele Enciclopediei ştiinţelor filozofice.

În această lucrare, autorul face referinţă la Ştiiţa Logicii, relatînd ce este conceptual preliminary, teoria finite, teoria esenţei şi teoria conceptului.

Hegel, G. W. F. Prelegeri de filozofie a istoriei / G. W. F. Hegel; trad.: Petru Drăghici şi Radu Stoichiţă. – Bucureşti: Humanitas, 1997. – 421 p.

hegel-prelegeri-de-filozofieObiectul acestor prelegeri îl constituie istoria universal privită filozofic, ceea ce înseamnă istoria universal în sine, şi nu consideraţii de ordin general care pot fi deduse din aceasta şi care pot fi illustrate prin exemple împrumutate conţinutului ei.

În introducerea cărţii şi face referinţă la felurile de a trata istoria şi principiul general al considerării filozofice a istoriei, baza geografică a istorie universal şi diviziunea istoriei universale. Lucrarea are patru părţi:

  1. Lumea orientală (China, India, Persia, Imperiul person şi părţile sale component);
  2. Lumea greacă (Elementele spiritului grec, Formele individualităţii frumoase, DEcăderea spiritului grec);
  3. Lumea romană (Roma pînă la al II-lea război punic, Roma de la al II-lea război punic pînă la imperiu, Roma în perioada imperială);
  4. Lumea germană (Elementele lumii creştin-germane, Evul Mediu, Epoca Modernă).

D’Hondt, Jacques. Hegel şi hegelianismul / J. D’Hondt; trad. şi studiu introductiv: N. Rîmbu. – Iaşi : Polirom, 1998. – 117 p.

„Hegelianismul este o întreagă lume a cărei reprezentare se schimbă o data cu j-d-hondt_hegelpunctele de vedere. Prin urmare, hegelianismul şi istoria sa oferă cercetătorului surprise onstructive şi îmbucurătoare. […] Edificată în condiţii dificile, gîndirea hegeliană nu se oferă curioşilor sub forma nei instituţii immediate, simple şi uşor de sesizat. Ea nu poate fi abordată fără o iniţiere prealabilă, fără pregătire, fără informative exterioară asupra textului şi asupra contextului. Trebuie să te adresezi textului Hegelian pentru aţi surprinde autenticitatea, dar el rămîne ermetic pentru cei care n-au recurs mai întîi la comentatori sau n-au fost mai întîi pătrunşi de istoria marilor problem filosofice” afirmă Jacques D’Hondt.

Cartea include un studio introductive, Hegel secret şi secretul lui Hegel, Un cuvînt înainte şi două capitole: Opera şi destinul ei, respectiv Moştenirea hegeliană. La final, veţi găsi o bibliografie.

Ianoşi, Ion. Hegel şi arta / I. Ianoşi. – Bucureşti : Editura Meridiane,  1980. – 299 p.hegel-si-arta

Un studio despre Hegel se cuvine să conţină trei părţi. Introducerea schiţează istoria în, prin şi faţă de care apar şi se desăvîrşesc, concomitant şi ajutîndu-se, atîţia filosofic şi artişti de geniu. Expunerea ce urmează prezintă filosofia artei datorată lui Hegel, estetica lui explicită, ca pe un sistematizat component al sistemului.

Cartea ar trei părţi:

  • Istoria: filosofi, artişti;
  • Filosofia artei
  • Arta filosofiei

Noica, Constantin. Povestiri despre om după o carte a lui Hegel / C. Noica; prefaţă: S. Lavric. – Bucureşti : Humanitas, 2009. – 307 p.

c-noica-povestiri-despre-om„Aducîndu-l pe Hegel în sufletele noastre, Constantin Noica a scris o carte tulburător de contemporană, pe care, spre a-l parafraza, nu o vom putea ignora nepedepsiţi”.

Vladimir Tismăneanu

În cartea Povestiri despre om după o carte a lui Hegel, autorul înfăţişează cititorului două interpretări ale uei aceleiaşi cărţi, Fenomenologia spiritului de Hegel. Prima, „Neobişnuitele întîmplări ale conştiinţei”, care acoperă numai jumătate din opera, a apărut în decembrie 1969 şi mai 1970 în revista România literară”. A doua interpretare, „Povestea omului ca toţi oamenii”, care acoperă întreaga opera, a fost scrisă anterior, iar o încercare de editare în 1962, greşit întreprinsă, n-a avut urmare. O a treia interpretare, tot completă, întreprinsă de „Jurnal intim al conştiinţei”, a trebuit să fie lăsat deoparte.

Cei interesaţi despre opera lui Hegel, vor avea ocazia să citească despre Neobişnuitele întîmplări ale conştiinţei după Fenomonelogia spiritului, Povestea omului ca toţi oamenii (conştiinţă, conştiinţă de sine, raţiune, spirit, spirit religios şi spirit absolut).

Apostol, Pavel. Probleme de logică dialectică în filozofia lui G. W. F. Hegel.

Vol. 2: Obiectul, categoriile şi legile logicii dialectice în concepţia lui Hegel. pavel-apostol_probleme-de-loContribuţii la crtiica idealismului. – Bucureşti : Editura Academiei Republicii Populare Romîne, 1964. – 375 p.

Lucrarea de faţă are cinci părţi, iar ideea este dezvoltată şi argumentată, urmînd ca demosntraţia să fie continuată printr-o cercetare în curs asupra valorii gnoseologice a modelării logice-matematice, informaţionale şi cibernetice. În paginile lucrării, se abordează problema dialecticii gîndirii în filozofia clasică germană, dificultatea căilor de pătrundere în opera lui Hegel, destinul istoric al operei hegeliene în filozofia burgheză, cercetarea opoziţiei dintre dialectica idealistă şi dialectica materialsită etc.

În final, veţi citi este scris un articol de Emil Cioran, În loc de postfaţă.

Gulian, C. I. Axiologie şi istorie. De la Zarathustra la Hegel / C. I. Gulian. – Bucureşti: Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1987. – 267 p.

axiologie-si-istorieLucrarea de faţă, cu un profil precumpănitor istoric, îşi cere continuarea cronologică pînă în zilele noastre. Autorul analizează gînditori filosofi, precum Conficiuc, Platon, J. J Rouseau, Goethe, I. Kant şi G. W. F. Hegel. Dintre toţi gînditorii analizaţi în lucrarea de faţă, nici unul în afară de Hegel, nu reprezintă istorismul, fapt care va contribui la înlăturarea bănuielii că tema principală a volumului de faţă.

Astfel, în capitolul dedicat filosofului G. W. F. Hegel, veţi citi despre filosofia hegeliană ca răspuns la criza istorică, valorizările tînărului Hegel, valoarea teoretică şi istoria etc.

Istoria filosofiei în secolul al XIX-lea: pozitivismul, Hegelianismul de stînga, istoria-filosofiei-in-sec-xixfilosofiaexistenţei, Neokantianismul, filosofia vieţii / ed.: F. Fellman, trad.: Emil Bădici, Filotheia Bogoiu, Valentin Cioveie, Adela Hatu etc. – Bucureşti : ALL EDUCATIONAL, 2000. – 320 p.

La prima vedere încercarea de a scrie „Istoria filosofiei în secolul al XIX-lea” este riscantă. Este aproape imposibil de conturat o imagine adecvată a unei întregi epoci într-un spaţiu atît de restrîns. Pornind de la idea că nu numai idealismul german a fost determinat pentru secolul trecut, „Istoria filosofiei în secolul al XIX-lea” încearcă să recupereze curentele de gîndire puse de acesta în umbra. Fără să vizeze propriu-zis o confrutnare cu idealismul german, autorii prezintă şi alte curente filosofice la fel semnificative: pozitivismul, hegelianismul de stînga, filosofia existenţei, filosofia vieţii.

manual-de-filos

Fürst, Maria. Manual de filozofie / M. Fürst, J. Trinks. – Bucureşti : Humanitas, 1992. – 301 p.

Lecţiile manualului se referă nu numai la filosofia pură, ci şi la disciplinele desprinse de ea: estetică, antropologie, filosofia istoriei, a dreptului, a statului, filosofia naturii şi a religiilor.

În acest manual de filosofie, veţi citi două articole ce face referinţă la Hegel: Adevărat este întregul: G. W. F. Hegel şi G.W. F. Hegel şi forţa raţiunii realizate ca voinţă.

Bagdasar, N. Antologie filosofică: filosofi străini / N. Bagdasar, V. Bogdan, C. Narly; postfaţă: Gh. Vlăduţescu. – Chişinău : Ed. Uniunii bagdasar_antologie-filosoficaScriitorilor, 1996. – 655 p.

În această antologie, autorii fac referinţă la biografia şi activitatea diferitor filosofi. Astfel, pe lîngă Socrate, Platon, F. Bacon, T. Hobbes, Spinoza este inclus şi filosoful Hegel. Astfel, în capitolul în cauză veţi afla o scurtă biografie a autorului, dar şi activitatea acestuia din punct de vedere filosofic.

dictionar-de-filDicţionar de filosofie / D. Julia, trad., avanprefaţă şi completări privind filosofia rom.: Leonard Gavriliu. – Bucureşti : Univers Enciclopedic, 1999. – 373 p.

Acest Dicţionar de filosofie se adresează nu numai specialiştilor, studenţilor în filosofie, ci tuturor cititorilor. Scopul său este să arate că principalele noţiuni ale filosofiei se regăsesc în probleme concrete pe care omul şi le poate pune în cursul vieţii sale. Ediţia curentă a Dicţionarului Larousse de filosofie este o versiune revăzută, completată şi actualizată a ediţiei din 1964. În Dicţionarul de filosofie veţi găsi două referinţă la filosoful G. W. F. Hegel, respectiv la doctrina filosofică a lui Hegel şi a discipolilor său, hegelianismul.

Dicţionar de filosofie şi logică / coord.: Antony Flew; trad.: D. Stoianodictionar_anthonyvici. – Ed. a 2-a. – Bucureşti : Humanitas, 2006. – 431 p.

Această importantă lucrare de referinţă poate servi drept ghid înn labirintul istoriei ideilor, fiind un instrument de lucru extrem de util pentru studentul de la filosofie – sau la oricare dintre disciplinele care se întrepătrund cu ea – ori pentru cititorul obişnuit. Veţi găsi două referinţă la filosoful G. W. F. Hegel, respectiv la doctrina filosofică a lui Hegel şi a discipolilor său, hegelianismul.