Arhive etichetă: aniversare

Ion Vatamanu, 80 ani de la nașterea poetului


Astăzi, se împlinesc 80 de ani de la trecerea în neființă a lui Ion Vatamanu – poet, publicist, om politic şi savant, doctor în chimie.

Meritele sale au fost premiate cu înalte distincţii de stat, inclusiv cu „Ordinul Republicii”, post-mortem. Mai multe instituţii de învăţământ, precum şi o stradă din Chişinău îi poartă numele.

Mai jos vă propunem o bibliografie bogată elaborată de către BM B.P.Hasdeu.

http://hasdeu.md/item-resurse-ion-vatamanu-bibliogr-chisinau-cartier-1997-160-p-91/

Lecturați cu plăcere!

http://opac.hasdeu.md/cgi-bin/koha/opac-shelves.pl?viewshelf=320&sortfield=

Această prezentare necesită JavaScript.

TITANUL ROMANTISMULUI FRANCEZ


     victor-hugo   Născut la 26 februarie 1802, la Beçanson, în regiunea Franche-Comté, Victor Hugo a fost unul dintre cei mai importanţi poeţi, dramaturgi şi romancieri francezi. Marele scriitor romantic a fost şi pair al Franţei, senator al Parisului şi membru al Academiei Franceze. Printre cele mai cunoscute opere ale lui Victor Hugo se numără „Mizerabilii”şi „Notre Dame de Paris”.

       Nici o altă figură nu a dominat atât de categoric perioada, naţiunea, literatura şi nu s-a ridicat la înălţimea judecăţilor de valoare ulterioare în aceeaşi măsură ca Victor Hugo. Lider de necontestat al romantismului francez, Hugo şi-a exercitat influenţa în toate genurile existente: poezie, dramă, ficţiune, critică literară, eseuri politice şi religioase.

        Mai mult un fenomen şi o forţă decât o figură literară convenţională, Hugo, pe tot parcursul vieţii sale, a întruchipat istoria şi spiritul Franţei în cea mai mare parte a secolului al XIX-lea, cu toate că, în anumite perioade ale vieţii sale şi imediat după moartea sa, a existat şi tendinţa de a i se subaprecia geniul.

Expoziţie de carte virtuală

2Hugo, Victor. Cea din urmă zi a unui condamnat: roman / Victor Hugo. – Bucureşti: editura Doris, 1991. – 103 p.

       Condamnat la moarte! Iată cinci săptămîni de cînd trăiesc cu acest gînd, mereu singur, veşnic înfricoşat şi încovoiat sub greutatea lui!…Acum m-au închis. Trupul meu zace într-o temniţă. Mintea mi-e aţintită spre un gînd. Un gînd groaznic, crunt, necruţător! Nu mi-a rămas decît un gînd, decît o convingere, decît o siguranşă: sînt condamnat la moarte!

    Cu aceste cuvinte Victor Hugo începe romanul său împunînd pe noi să simţim cea ce simte eroul lui principal. E trist, dar totodată e curioz să afli de ce?

5Hugo, Victor. Cocoşatul de la Notre-Dame: roman / Victor Hugo. – Bucureşti: editura ARC, 1992. – 495 p.

      Avînd o mare cocoașă în spate și o fața diformă, Quasimodo, eroul tragic din romanul „Cocoșatul de la Notre Dame” al lui Victor Hugo, a fost dintotdeauna considerat un personaj fictiv, erupt din adîncurile imaginației autorului.

          Totuși, o noua descoperire pare să dezvăluie modelul real din spatele eroului povestii lui Hugo, poveste care vorbește despre clopotarul surd de la Notre Dame și despre iubirea sa neîmpărtășită pentru țiganca Esmeralda.

          Victor Hugo a început să scrie „Cocoșatul din Notre Dame” în 1828, iar cartea a fost publicată trei ani mai tîrziu. Autorul avea o mare aplecare spre ideea de restaurare a catedralei, arhitectura acesteia fiind o temă majoră a cărții lui Hugo. Legăturile sale strînse cu Notre Dame fac probabil ca autorul să se fi cunoscut personal cu Le Bossu, din care și-a inspirat personajul Quasimodo.

8Hugo, Victor. Cosette. Gavroche / Victor Hugo. – București: editura Lucman, 2007. – 155 p.

          Un fragmanet din romanul Mizerabilii de Victor Hugo, unde se vorbeşte despre fetiţa Cosette, care a fost lăsată la o familie de mama ei.

7

Hugo, Victor. Cugetări / Victor Hugo. – București : editura Albatros, 1982. – 256 p.

        Aici sunt incluse diverse cugetări ale autorului Victor Hugo, despre virtute, inteligență, primăvară, gîndire, sentimente etc.

Fiecare cuvânt luat separat este asemeni unei mici orchestre, unde vocala este vocea şi consoana este instrumentul. De aceea muzica instrumentală este specifică ţărilor care au limbi consonante, adică ţărilor din nord, şi muzica vocală, pentru ţările vocalice, adică sudul. Germania, ţara armoniei, are simfoniştii, Italia, ţara melodiei, are cântăreţii.

Victor Hugo.

3Hugo, Victor. Legenda secolelor: versuri alese / Victor Hugo. – Bucureşti: editura Pentru literatura, 1969. – 432 p.

         Legenda secoleor păstrează din filozofia romantică a istoriei concepşia despre contribuţia succesivă a popoarelor în operă de construire a civilizaţiei omeneşti…

               Legenda secolelor este deci sociogonia poetică a secolului XIX-lea, aşa cum au putut-o forma, prin geniul unul mare poet vizionar, luptele de libertate ale popoarelor moderne, ale claselor lor fundamentale, ale celor care mncesc, suferă şi consimt la sacrificiile cele mai grele…

Tudor Vianu Arghezi

Картинки по запросу Hugo, Victor. Lucrèce BorgiaHugo, Victor. Lucrèce Borgia / Victor Hugo.  – Paris : editura Libraire-Éditeur, s. a. – 148 p.

           Lucrezia Borgia este o piesă în proză, de Victor Hugo, a reprezentat pentru prima dată în teatrul de Poarta Saint-Martin 02 februarie 1833.

        Acesta spune povestea de Lucretia Borgia. Chiar mai mult decât în alte părţi ale Hugo, „grotesc”, este dus la extrem. Afectat de eşecul de distracţie regelui anul trecut, Hugo a scris această piesă nouă, în paisprezece zile. În timpul unei lectură privat pentru cunoştinţele sale, Hugo întâlnit pentru prima dată Juliette Drouet.Camera în care a jucat un rol secundar, a fost prezentat 2 februarie 1833, cu Frederic Lemaître şi George domnişoara în rolurile de conducere, şi de această dată a câştigat un mare succes, astfel că a luat o operă Donizetti acelaşi ani, Lucrezia Borgia, Felice Romani inspirat de piesa pentru broşură.

1Hugo, Victor. Mizerabilii: în 3 volume / Victor Hugo; trad.: Lucia Demetrius, Tudor Măinescu; note: N. N. Condeescu. – București : Cartex, 2007.
Vol. 1. – 903 p.
Vol. 2. – 494 p.
Vol. 3. – 253 p.

          Mizerabilii, unul dintre cele mai cunoscute romane ale secolului al XIX-lea, urmăreşte viaţa şi interacţiunile dintre mai multe personaje pe o perioadă de douăzeci de ani, începând cu anul înfrângerii finale a lui Napoleon. Concentrându-se asupra aventurilor protagonistului său, fostul puşcăriaş Jean Valjean, care caută să se îndrepte, să-şi răscumpere greşelile din trecut prin fapte bune, romanul examinează impactul social al acţiunilor acestuia. Se analizează natura binelui şi a răului, a legii, într-o poveste care înfăţişează istoria Franţei, arhitectura Parisului, politica, filozofia morală, justiţia, religia şi diferitele tipuri ale iubirii romantice.

6Hugo, Victor. Poezie / Victor Hugo. – Chişinău: editura Cartea Moldovenească, 1976. – 171 p.

Bărbatul şi femeia

Bărbatul este cea mai elevată dintre creaturi. Femeia este cel mai sublim ideal.

Dumnezeu a făcut pentru bărbat un tron, pentru femeie un altar.

Tronul exaltă, altarul sfinţeşte.

Bărbatul este creierul, femeia este inima.

Creierul primeşte lumină, inima primeşte iubire. Lumina fecundează, iubirea reînvie.

Bărbatul este puternic prin raţiune, femeia este invincibilă prin lacrimi.

Raţiunea convinge, lacrimile înduioşează sufletul.

Bărbatul este capabil de eroism, femeia – de orice sacrificiu.

Eroismul înnobilează, sacrificiul aduce sublimul.

Bărbatul are supremaţia, femeia are intuiţia.

Supremaţia semnifică forţă, intuiţia reprezintă dreptatea.

Bărbatul este un geniu, femeia este un înger………..

4Hugo, Victor. Regele ce amuză (Rigoletro) / Victor Hugo. – Chişinău: editura Literatură artistică, 1981. – 366 p.

    „Rigoletto” este prima opera din „trilogia populara”, care i-a adus compozitorului maturitatea artistica. Libretul, inspirat de drama lui Victor Hugo „Regele se amuza”, da lucrarii profunzimea psihologica, care va deveni caracteristica pentru realismul romantic verdian. Premiera operei a avut loc la Venetia, la „Teatro La Fenice”, în data de 11 martie 1851.

9

Hugo, Victor. Rinul. Scrisori către un prieten / Victor Hugo; trad., tabel cronologic, note, glosar: Simona Bleahu; cuvînt înainte: Valentin Lipatti. – București : Editura Sport-Turism, 1983. – 572 p.

           Rinul a apărut la 28 ianuarie 1842 sub forma unor „scrisori către un prieten” datate din anii 1838 și 1839. Opera însumează în fond experiența a trei călătorii pe care Victor Hugo le-a făcut cu Juliette în 1838, 1839 și 1840.

Картинки по запросу Hugo, Victor. Théatre. En liberte

Hugo, Victor. Théatre. En liberte / Victor Hugo. – Paris : editura Libraire-Éditeur, s. a. – 271 p.

         Prima ediţie a „Libertatea de Teatru” de Victor Hugo, aşa cum a conceput la sfîrşitul exilului său în 1869: cinci drame şi comedii de cinci, în proză sau versuri, apoi redate din cauza cenzurii dar perfect capabil de a fi pus în scenă şi multe dintre care au fost, cu talent, de aproape un secol mai tarziu (printre altele, Hubert Gignoux, Patrice Chereau, Rene Loyon, Benno Besson, de televiziune, de John Kerchbron). Dintre cele mai sălbatice fantezii („Forest umed”), a realismului cele mai mici („intervenţie”). Grotescă a unui tiran („Mangeront ei?”) Pentru a nebunia de fanatism religios („Torquemada”). Toate clasele societăţii: aristocraţii de persoane fără adăpost („O mie de franci recompensă”). Toate vârstele: una la o sută de ani. Revolta unui popor („sabie”) şi că, de o femeie (al doilea „Două descoperiri de Gallus) Între Shakespeare şi Brecht, seria de cele mai uimitoare ale repertoriului universal dramatic.. Este deci, teatru inovatoare. Autorul este eliberat de toate constrângerile, scena a timpului său, ca politica, pentru că el însuşi, în exil, este gratuit El a scris aceste piese, după două lucrări colosale , „Les Miserables” şi „William Shakespeare” După cum se indică în 1869, a lui Albert editor Lacroix:. „Acestea sunt comedii de unde ne mor („? ei Mangeront „), tragedii în cazul în care nu moare („Slagistri”, care a devenit „Sabia”). ” (Sursa: http://www.amazon.fr/Th%C3%A9%C3%A2tre-en-libert%C3%A9-Victor-Hugo/dp/2070418812)

Dumitru Țepeneag, un călător lucid în regăsirea sinelui


download        Dumitru Țepeneag este un prozator român-francez contemporan stabilit la Paris. Este membru marcant al grupului oniric, teoretician al onirismului literar românesc. I s-a retras cetățenia română printr-un decret prezidențial, în 1975, după care s-a stabilit la Paris, unde, pentru câtva timp, a fost unul dintre animatorii exilului literar românesc. După 1990, face naveta între Paris și București, unde desfășoară o intensă activitate publicistică și editorială. Este unul dintre traducătorii cei mai importanți de limbă franceză în limba română și viceversa. A tradus romancieri ca Alain Robbe-Grillet, Pinget, eseiști ca Albert Béguin, filozofi ca Jacques Derrida, Alexandre Kojève etc. Din română în franceză a tradus din operele unor poeți contemporani, printre care Leonid Dimov, Daniel Turcea, Ion Mureșan, Marta Petreu, Emil Brumaru și Mircea Ivănescu. În Franța a publicat un roman, Pigeon vole, sub pseudonimul Ed Pastenague.

Revista bibliografică virtuală Continuă citirea →