Arhive etichetă: literatura română contemporană

Opera scriitorului Marin Preda în vizorul criticilor


Cu ocazia aniverării a 95 de ani de la naşterea scriitorului Marin Preda, recomandăm cîteva cărţi ce fac referinţă la critica operei scriitorului Marin Preda.

Listă bibliografică virtuală

Alexandrescu, Emil. Literatura română în analize şi sinteze / Emil Alexandrescu. – Bucureşti : Ed. Didactică şi Pedagogică, 2005. – 570 p.

Istoria literaturii române : pentru elevi şi profesori / coord.: Gh. Crăciun. – Chişinău : Cartier Educaţional, 2004. – 960 p.

Literatura română în analize şi sinteze / Emil Alexandrescu. – Chişinău: Uniunea Scriitorilor din Moldova, 1999. – 560 p.

Manu, Emil. Viaţa lui Marin Preda / Emil Manu. – Bucureşti : Vestala, 2003 . – 159 p. : portr.Emil Manu_Viata lui Marin Preda

Simion, Eugen. Analize şi sinteze literare: Bacalaureat şi admitere în învăţămîntul superior / E. Simion, F. Rogalski, A. Grigor. – Bucureşti : Corint, 2004. – 237 p.

Simion, Eugen. Analize şi sinteze literare: Scriitori canonici şi opere reprezentative / E. Simion, F. Rogalski, A. Grigor. – Bucureşti : Corint, 2004. – 237 p.

Spiridon, Monica. Omul supt vremi : eseu despre Marin Preda, romancierul / Monica Spiridon. – Bucureşti : Cartea Românească, 1993. – 292 p.

Turturică, C. Cum a murit Marin Preda / C. Turturică. – Bucureşti : Isis, R.A.I., [1995]. – 144 p. : portr.

Zalis, Henri. O istorie condensată a literaturii române: 1880-2000 / Henri Zalis. – Târgovişte : Ed. Bibliotheca, 2007. – 690 p.

Zane, Rodica. Marin Preda : monografie, antologie comentată, receptare critică / Rodica Zane. – Braşov : Aula, 2001. – 112 p.

 

Această prezentare necesită JavaScript.

 

 

 

Anunțuri

Scriitorul Marin Preda, un om profund


La 5 august 1922, în comuna Siliștea-Gumești, județul Teleorman, se naște Marin Preda, fiu al lui Tudor Călărașu, „de profesie plugar”, și al Joiței Preda. Copilul va purta numele mamei, întrucât părinții nu încheiaseră o căsătorie legală, numai astfel Joița Preda putea primi pensie în continuare ca văduvă de război. Joița venea cu două fete din prima căsătorie: Măria (poreclită Alboaica – după numele bărbatului) și Mița (Tita). Tudor Călărașu avea și el trei băieți cu prima soție care-i murise: Ilie (Paraschiv), Gheorghe (Achim) și Ion (Nilă). În familia celor doi soți se mai nasc: Ilinca, Marin și Alexandru (Sae).

Copilul Marin Preda își petrece copilăria în această familie numeroasă care – în ciuda celor două loturi de pământ „primite la împroprietărire” – nu este lipsită de griji.

În anul curent, se împlinesc 95 de ani de la naşterea scriitorului Marin Preda.  Cu această ocazie, vă recomadnăm o listă bibliografică virtuală ce face referinţă la romanale scriitorului Marin Preda

Listă bibliografică virtuală

Preda, Marin. Cel mai iubit dintre pămînteni: în 3 vol. / Marin Preda. – Bucureşti : Ed. cel mai iubit dintre paminteni 1Cartea Românească.

Vo. I / pref.: Eugen Simion. – Ed. a II-a. – 1987. – 477 p.

Vol. II. – Ed. a II-a. – 1987. – 429 p.

Vol. III. – Ed. a II-a. – 1984. – 317 p.

Preda, Marin. Cel mai iubit dintre pămînteni: în 2 vol. / Marin Preda. – Chişinău : Literatura artistică, 1990.

Vo. 1. – 511 p.

Vol. 2. – 374 p.

Preda, Marin. Creaţie şi morală / Marin Preda; ediţie de: Victor Crăciun şi Corneliu Popescu; prefaţă şi note: Victor Crăciun. – Bucureşti : Ed. Cartea Românească, 1989. – 645 p.

Preda, Marin. Desfăşurarea / Marin Preda. – Ed. a II-a. – Bucureşti : Ed. de Stat pentru literatură şi Artă, 1954. – 226 p.

Preda, Marin. Imposibila întoarcere / Marin Preda. – Bucureşti: Jurnalul Naţional, 2010. – 266 p.

Preda, Marin. Intrusul / Marin Preda. – Bucureşti: Jurnalul Naţional, 2011. – 330 p.

Preda, Marin. Întâlnirea din pămînturi / Marin Preda. – Bucureşti: Jurnalul Naţional, 2010. – 446 p.

Preda, Marin. Moromeţii: în 2 vol. / Marin Preda. – Bucureşti: Editura Cartea Românească, 1977.

Vol. 1. / Marin Preda. – Ed. a V-a. – 448 p.

Vol. 2. / Marin Preda. – Ed. a V-a. – 581 p.

Preda, Marin. Moromeţii: în 2 vol. / Marin Preda. – Bucureşti: Ed. 100+1 Gramar, 1998.

Vol. 1 / pref.: Eugen Simion; ediţie, curriculum vitae şi bibliografie: Constantin Mohanu. – 1998. – 325 p.

Vol. 2. – 415 p.

Preda, Marin. Moromeţii: în 2 vol. / Marin Preda. – Bucureşti: Jurnalul Naţional, 2009.

Vol. 1 / Marin Preda; pref.: Eugen Simion. – 415 p.

Vol. 2  / Marin Preda. – 545 p.

Preda, Marin. Moromeţii: în 2 vol. / Marin Preda. – Bucureşti: Cartex Serv.

Vol. 1 / Marin Preda. – 2004. – 303 p.

Vol. 2 / Marin Preda. – 2006. – 396 p.

Preda, Marin. Moromeţii: în 2 vol. / Marin Preda. – Bucureşti: Cartex Serv, 2014.

Vol. 1 / Marin Preda; pref. de Oana Soare; dosar critic de Lucian Pricop. – 335 p.

Vol. 2  / Marin Preda; pref. de Oana Soare; fişă bibliografică şi referinţe critice de Lucian Pricop. – 395 p.

Preda, Marin. Marele singuratic / Marin Preda. – Bucureşti : Jurnalul Naţional, 2010. – 364 p.

Preda, Marin. Risipitorii / Marin Preda. – Bucureşti : Cartex Serv, 2004, Oradea : Imprimeria de Vest. – 351 p.

Această prezentare necesită JavaScript.

Sursa biografiei: wikipedia.org

 

Întâlnire cu scriitorul Val Butnaru


DSC_0070      Ieri, la Biblioteca Centrală a Bibliotecii Municipale B.P.Hasdeu, a avut loc întâlnirea cu renumitul scriitor Val Butnaru, unde s-a vorbit despre romanul „Negru și roșu” din cadrul programului „Chișinăul citește”. La eveniment au fost prezenți elevii din clasa a 11-a de la Liceul Teoretic “Mircea cel Bătrân”.

        Moderatoarea evenimentului a fost Liuba Muntean, directorul Bibliotecii Centrale, prezentându-l ca cuvânt înainte pe scriitorul, publicistul și analistul politic Val Butnaru și invitându-i și pe ceilalți care au fost prezenți la discuție.

       Au urmat câteva întrebări din partea elevilor, care l-au făcut pe scriitor să se întoarcă la copilărie și la primele clipe în care a început a scrie. Elevii au început cu întrebări simple, de ex. “De unde vine inspirația?” După care autorul a menționat că totuși cartea “Cimitirul din Praga” de Umberto Eco, a determinat scrierea acestui roman, totodată Val Butnarul fiind de părere că „În general, cărțile bune nasc alte cărți. O carte este o posibilitate de a afla ceva, de a afla secrete, ne sugerează foarte multe soluții, nu direct, DSC_0074dar prin asociație de idei îți dă multe sugestii.” În ceea ce priveşte sursa de inspiraţie a unui scriitor, Val Butnaru a afirmat precum că “uneori îţi vine de la o frază”, iar culorile în literatură sunt destul de vechi. Autorul a ținut foarte mult să scrie despre culori, despre oameni ce au nume de culori. S-a vorbit despre culorile utilizate în romanul „Negru şi Roșu” (negru, roșu, alb şi galben). Sursa de inspiraţie a autorului a mai fost un roman a scriitorului japonez, Haruki Murakami, de altfel preferatul lui Val Butnaru. Murakami zice că: “Nu ține cont de nici un curent literar, și manifest estetic, el scrie în modul lui astfel ca să fie înțeles de cititor, iar eu nu pot așa, eu simt că sunt influențat și nu poți să nu fii influențat de alți autori.”

DSC_0084       La întrebarea dacă „E greu să scrii un roman”, a răspuns că principalul e să fii scriitor profesionist. Val Butnaru a recunoscut că mai mult de jumătate de viață a scris piese de teatru, el neconsiderându-se scriitor profesionist. Orice roman seamănă cu un ring, problema e să rămâi în ringul acesta. Scriitorul a afirmat că “Să scrii o carte, nu e greu, dar iată să scrii o carte bună e o treabă mai grea.” Capitolele care au fost scrise în carte nu au o ordine anume, ele au o istorie: „Am notat numerele capitolelor pe foi pe care le-am amestecat într-un bol și am extras foile pe rând. În această ordine am organizat structura cărții. Este un joc intelectual, dar e unul care trebuie să ne pună pe gânduri atunci când ne credem stăpâni pe destin”, afirmă scriitorul Val Butnaru.

              Iniţial, cititorul ar putea avea senzaţia că povestea nu este logică iar rDSC_0073elatarea lipsită de înţelegere, te transpune în realismul magic în care trăiesc cei patru prieteni: Negru, Roşu, Alb și Galben. Eşti purtat prin vieţile celor patru personaje de la străbuni până în viitorul lor ce abia va să vină.

          Publicistul şi scriitorul Val Butnaru a ţinut să menţioneze şi despre rolul scriitorilor în literatură: „Scriitorul nu are treabă cu matematica, fizica sau chimia, de aceea lui îi rîmâne doar să scrie.”

          În urma lecturării romanului, „Negru şi Roșu” vă veţi întoarce în anii 30 ai Chişinăului, iar personajele se intersectează şi cu marele cântăreţ Fiodor Şaleapin care a trecut şi pe la biblioteca noastră.

DSC_0134În anul curent, jurnalistul Val Butnaru și-a lansat romanul „Negru și Roșu. 1930 – 2056”, cel de-al doilea roman din cariera sa de scriitor. Cartea cuprinde povești de dragoste îmbinate cu istorii despre deportări și confruntări religioase. Romanul a fost selectat de Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” pentru programul Chişinăul citeşte, care în anul 2017 a ajuns la cea de a paisprezecea ediţie. Și urmează să mai fie lansat și cel de-al treilea roman, ele formând o triologie.

      Lecturând romanul „Negru şi Roșu” vă veţi întoarce în anii ’30 ai Chişinăului. Interesant este faptul că personajele se intersectează cu marele cântăreţ Fiodor Şaleapin care a trecut şi pe la biblioteca noastră.

Această prezentare necesită JavaScript.