Arhive autor: bibliotecacentrala

Prin oglinzile lui Victor Teleucă


Victor Teleucă (n. 19 ianuarie 1933 Cepeleuți, – d. 12 august 2002 Chișinău) a fost un poet, eseist, traducător și publicist român basarabean. A absolvit FacuVictor-teleucaltatea de Istorie și Filologie a Institutului Pedagogic de Stat Ion Creangă. Redactor la ziarul Țăranul sovietic și la Televiziunea de Stat din Moldova, redactor-șef al săptămânalului Cultura (din 1977 devenit Literatura și arta). A fost secretar al Comitetului de Conducere al Uniunii Scriitorilor din Moldova, redactor la revista Nistru.

Lucrări: La ruptul apelor (1960), Neliniști (1963), Din patru vânturi (1964), Insula cerbilor (1966), Îmblânzirea focului (1971), Momentul inimii (1975, Premiul de Stat), Încercarea de a nu muri (1980), Întoarcerea dramaticului Eu (1983), Ciclul italian sau criza de timp (1987), Piramida singurătății (2000), Ninge la o margine de existență (2002). Decebal (2003), Improvizația nisipului (2005).

Titluri și distincții: Maestru Emerit al Artei (1983), Ordinul Republicii (1999), Medalia Mihai Eminescu (2000), Premiul de Excelență al Consiliului Uniunii Scriitorilor pentru întreaga creație (2000).

Cu ocazia împlinirii a 85 de ani de la naștere, vă recomandăm atenției DVS! o listă bibliografică virtuală ce face referință la opera și critica scriitorului Victor Teleucă.

Listă bibliografică virtuală

Opera scriitorului Victor Teleucă

  • Teleucă, Victor. Car frumos cu patru boi / Victor Teleucă. – Chişinău: Universul, 2011. – 36 p.
  • Teleucă, Victor. Decebal: Poem / Victor Teleucă. – Chişinău: Universul, 2003. – 39 p.
  • Teleucă, Victor. Improvizaţia nisipului: Aventura imaginaţiei / Victor Teleucă. – Chişinău: Universul, 2006. – 336 p.
  • Cibotaru, Arhip. Inscripții pe turnul Babel / Arhip Cibotaru. –  Chișinău: Cartea Moldovei, 2000. – 348 p.
  • Teleucă, Victor. Insula cerbilor / Victor Teleucă. – Chișinău: Lumina 1966. – 75 p.
  • Teleucă, Victor. Mollis Davia: poem / Victor Teleucă. – Chişinău: Universul, 2011. – 72 p.
  • Teleucă, Victor. Momentul inimii / Teleucă Victor. – Bucureşti: Litera, 2003. – 436 p.
  • Teleucă, Victor. Nelinişti: versuri / Victor Teleucă. – Chişinău: Cartea Moldovei,  2006. – 272 p.
  • Teleucă, Victor. Ninge la o margine de existenţă: Poezii, reflecţii şi alte deziceri de sine / Victor Teleucă. – Chişinău: Cartea Moldovei, 2002. – 308 p.
  • Teleucă, Victor. Piramida singurătăţii: Introspecţii / Victor Teleucă. – Chişinău: Cartea Moldovei, 2000. – 256 p.
  • Teleucă, Victor. Răsărit de Luceafăr: poem / Victor Teleucă. – Chişinău: Universul, 2010. – 28 p.
  • Moment poetic: Nr. 1 / note: Poezii de Mihai Cimpoi, Marcela Benea, Leo Bordeianu, Lidia Codreanca, Nicolae Esinencu, Dumitru Fusu, Anatol Gugel, Vasile Levițchi, Irina Nechit, Nicolae popa, Ludmila Sobiețki, Paul Strutzescu, Victor Teleucă, Călina Trifan, Ion Vatamanu, Gheorghe Vodă. – Chişinău: Ed. Enciclopedică Museum, 2001. – 16 p.
  • Moment poetic: Nr. 4 / note: Poezii de Nichita Stănescu, Lucreția Bârlădeanu, Dorina Bohanțov, Aura Christi, Rhea Cristina, Rodica Draghincescu, Grigore Hangiu, Mircea Lutic, Grigore Meniuc, Irina Nechit, Nicolae Popa, Vasile Romanciuc, Nicolae Spătaru, Victor Teleucă, Gheorghe Vodă, Ilie Tudor Zegrea. – Chișinău: Direcția cultură a Primariei Municipiului Chișinău: 2001. – 18 p.
  • Moment poetic: Nr. 7 / note: Poezii de Mihai Cimpoi, Minerva Chiara, Nicolae Dabija, Emilian Galaicu-Păun, Anatol Gugel, Ion Mureșan, Arcadie Suceveanu, Victor Teleucă, George Vulturescu. – Chişinău: ed. Enciclopedică Museum, 2001. – 20 p.
  • Moment poetic: Nr. 11 / note: Poezii de Mihai Cimpoi, Cezar Colesnic, Pavel Gătăianțu, Sergiu Grosu, Dumitru D. Ifrim, Emil Nicolae, Arcadie Suceveanu, Victor Teleucă, Călina Trifan. – Chişinău: Cartier, 2000. – 20 p.
  • Moment poetic: [în nr.]. Nr. 18 / note: Poezii de Mihai Cimpoi, Mihail Ion Ciubotaru, Minerva Chira, Iulian Filip, Mircea Lutic, Adrian Popescu, Alexe Rău, Emil Stănescu, Victor Teleucă. – Chişinău: Cartier, 2001. – 20 p.

Critica operei scriitorului Teleucă Victor:

  • Codreanu, Theodor. În oglinzile lui Victor Teleucă / Theodor Codreanu. – Chișinău, 2011. – 272 p.
  • Teleucă, Victor. Referințe critice despre Victor Teleucă // Victor Teleucă. – Un heraclitean transmodern. – Chișinău, 2010. – 428 p.
  • Codru, Haralambie. Un desferecător de cuvinte: Victor Teleucă // Haralambie Codru. Dincolo de mituri și legende. Studii. Eseuri. Atitudini. – Chișinău, 2004. – P. 311 – 312.
  • Fonari, Victoria. Victor Teleucă. Dizlocări mitice fiurative. // Victoria Fonari. Proiecţii ale mitului în creaţia lui Victor Teleucă, Leo Butnaru şi Arcadie Suceveanu – Chişinău, 2013. – P. 15 – 59.
  • Senic, Valeriu. Ecuaţia poetică a înaltului: Studiu asupra creaţiei literare a lui Victor Teleucă / Valeriu, Senic. – Chișinău, 1986. – 129 p.

Sursa biografiei: Enciclopedia identităţii româneşti: personalităţi / Ecaterina Ţarălungă. Bucureşti: 2011. p. 762.

Sursa fotografiei: wikipedia.org

Anunțuri

Ziua Culturii, Eminescu și parfumatul


Ziua Culturii

Ziua de 15 Ianuarie ziua de naștere a Luceafărului Universal a fost marcată și la Craiova. Printre alte activități organizate în școli și alte lăcașuri de cultură, Cercul Militar a adăpostit și el, la inițiativa și cu sprijinul Cercului Militar Craiova, a Asociației ROMIL filiala Dolj, a Colegiului Militar „Tudor Vladimirescu”, a Colegiului „Carol I”, a Asociației Naționale Cultul Eroilor Filiala Dolj și Inspectoratului Școlar Dolj. Înainte de a purcede la relatarea activității, câteva considerente personale privind această îngemănare sau dublă aniversare. Știu că Ziua Nașterii Unicului, a devenit și Ziua Culturii Naționale prin Legea 238/2010. Nu știu cine a sugerat această împerechere, poate a avut doar intenții bune, dar și drumul spre iad e pavat la fel. Eu nu prea sunt de acord cu acest lucru din următoarele motive:

– Ziua Culturii Naționale nu înseamnă numai Eminescu, înseamnă și Brâncuși și Aman, și Grigorescu și Porumbescu și Enescu și Gogu Constantinescu și Vuia și alte sute de genii și artiști, scriitori, inventatori de valoare. La modul în care se sărbătorește acuma Ziua Culturii Naționale (dacă asta sărbătorim), toți ceilalți sunt omiși. Nimeni nu a pomenit de ei în nici o activitate desfășurată azi în nici o localitate din țară.

– Pe de altă parte, Eminescu este unic. El merită o zi doar a lui. El nu a fost doar poetul iubirii, nici doar iubitul Veronică Miclea, nici doar prietenul lui Ion Creangă el a fost și un filosof de marcă, o voce politică și socială de răsunet, aș spune devastatoare, fapt ce i-a adus sfârșitul, ideile sale și opiniile sale politice din presa vremii au fost, pe vremea lui, chiar mai citite decât poeziile, pentru că a fost unul din puținii care a avut curajul să își exprime opiniile indiferent de interesele de moment ale politicienilor sau diferitelor centre de putere, religii sau loje. Eminescu nu a murit de dorul Veronicăi Miclea, nici de sifilis, așa cum se spune prin anumite cercuri, chiar dacă a fost internat și tratat cu mercur. Sifilisul era singura boală care i se putea găsi pentru a fi otrăvit legal, fără riscuri iar câțiva din liderii Junimii se pare că nu sunt străini de moartea sa.

– Deocamdată de Ziua Culturii Naționale se vorbește numai despre Eminsecu, pentru că suntem la început. Îmi e teamă însă că va veni o vreme, când, cu bună intenție, sau parșiv, se va sărbători mai mult Ziua Culturii decât Ziua lui Eminescu, pentru ca în final să se vorbească mai mult despre Patapievici, Dinescu, sau cine știe ce sponsor sportiv al cărui nume va fi dat stadioanelor sau fabricilor de mașini decât despre Eminescu. Antecedente există. Militarii cunosc efectele de boomerang ale Deciziei 20 a C.C.R. din 2000 prin care Magistrații au fost lipiți de militari în ceea ce privește drepturile la pensii de de serviciu, apoi au fost pentru foarte scurt timp tratați pe picior de egalitate pentru ca acuma doar magistrații să mai beneficieze de drepturile pe care le-au câștigat fiind lipiți de militari. Cam așa se va întâmpla și cu Ziua Culturii. Sper să mă înșel, dar îmi e teamă că așa cum au fost scoși eroi naționali din istorie, la fel va fi scos și Eminescu. Deocamdată a fost dat la amestecat.

Eminescu

Închid subiectul. Revin la activitățile organizate. Am vorbit despre organizatori, acuma să spun câte ceva despre participanți. Activitatea s-a desfășurat la Cercul Militar Craiova, Sala Roșie și printre cei 160 de participanți s-au numărat militari din garnizoana Craiova, membrii ai Asociației ROMIL, elevi și profesori ai colegiilor menționate. A fost și ceva care s-a autointitulat presă, dar despre asta la sfârșit. Mai fac o paranteză și fac o mărturisire: prezența la această activitate lângă colegii mai tineri încă activi din garnizoană, m-a întinerit. M-a întinerit pentru că am retrăit momentele când eram trimiși pe vremea despre care spunem că a trecut, să participăm la diferite „activități de partid” iar interesul nostru era la fel de intens. Nimic nu se schimbă, nici modul în care sunt selecționați și trimiși oamenii să participe, nici rezultatele și comentariile care urmează din partea lor.

Evenimentul cultural a cuprins o serie de activități specifice, printre care luări de cuvânt, moment poetice, expuneri privind viața și activitatea poetului, legătura sa cu Craiova, mesaje adresate participanților de către unele personalități (nu politice, căci politicienii erau interesați de divorțuri nu au avut timp astăzi de cultură, mai ales că cei mai mulți nu servesc acest meniu) și o prezentare de carte. Să le luăm pe rând :
Au luat cuvântul Col. r. Naon Mișu, vicepreședinte ROMIL, profesori ai celor două colegii: Camelia Simeanu, Marian Niță, Cristian Angel Stăiculescu, Leontina Monica Suna. Inspectorul general al Inspectoratului Școlar Dolj, Toma Rădulescu, Viorica Ioviță, un dascăl a cărei pasiune pentru literatură și Eminescu în special, a dus-o și la propriu și la figurat prin aproape toate locurile prin care a locuit marele poet. Au fost transmise mesaje din partea domnilor general Ilie Marin și compozitor și Eugen Doga. Elevii celor două colegii au recitat din poeziile lui Eminescu. E totuși emoționant să vezi că mai sunt copii, elevi care iubesc valoarea. Le mulțumesc în nume personal, pentru că știu că nu „te expui” în fața atâtor „străini” dacă nu există pasiune și dorință, mai ales în lumea de astăzi în care astfel de manifestări atrag de cele mai multe ori priviri sau comentarii răutăcioase din partea colegilor pentru că, dacă e considerat „cool” să pictezi sau să cânți la un instrument, în schimb, să scrii sau reciți poezii nu e apreciat de tânăra generație. Dar, e bine, că Eminescu va trăi prin acești copii cel puțin încă o generație.

Parfumatul

Domnul profesor Marian Nițu și-a prezentat a treia carte despre Eminescu, intitulată „Ecologia Eminesciană”, carte dedicată așa cum scrie din primele pagini, Centenarului Unirii din 1918, un studiu interesant și o viziune sau interpretare originală vieții și operei Unicului, privind „legarea de glie”. Este bine că unii încă mai caută valențe și sensuri în poezia lui Eminescu în timp ce pentru alții a devenit desuet iar dacă spun asta o spun pentru că inclusiv în cadrul acestei activități am avut dovada unei astfel de manifestări. În timp ce domnul profesor Toma Rădulescu prezenta câteva date privind urmele lăsate de Eminescu în Craiova, un element parfumat a intervenit peste prezentarea acestuia în cel mai grossier mod posibil, tupeu pe care numai „anafura” ți-l poate insufla spunându-i că „pe noi, presa nu ne interesează aceste elemente, le putem citi dacă vrem, noi avem probleme mai importante, nu putem aștepta aici la infinit, avem un program”. Nu știu în numele cui a vorbit, dar prima mea reacție a fost să îl iau de guler și să îl dau afară din sală și m-am ridicat de pe locul meu plecând către locul unde adăsta individul. M-au oprit din intenția mea, momentul pe care îl evocam, care însemna înainte de toate cultură, deci comportament decent, apoi locul în care mă aflam și în care mă simțeam față de cei mai mulți de acolo ca și gazdă, iar în al treilea rând fețele nevinovate ale liceenilor care nu aveau nici o vină și nici nevoie de un asemenea „spectacol” din partea seniorilor. Îmi cer eu scuze pe această cale față de domnul profesor Rădulescu, față de invitați și mai ales față de copiii care au văzut și sper că și au înțeles că a fost o lecție de incultură crasă. Ceilalți participanți, jenați de gestul pretinsului jurnalist care crede că poate schimba programul activităților de acest gen în funcție de orele la care se spray-ează el, s-au făcut că nu observă gestul incalificabil al individului cu inițialele C.P. al cărui nume nu merită nici măcar menționat, dar eu cred că dacă îi tot lăsăm fără să luăm atitudine, acești clămpăi cu pretenție de reprezentanți media vor prinde curaj iar astfel de acte vor prolifera.

Bineînțeles, purtătorul de cuvântul libertății… de exprimare nu a stat până la terminarea activității, după ce și-a făcut numărul și a obținut câteva hârtii cu datele necesare articolului, a plecat grăbit, eu speram că pentru a-și scrie și trimite informațiile, dar nu a fost așa, pentru că până aseară târziu nu îi apăruse relatarea. Probabil plecase să mai cumpere un parfum. Dar l-am prins în cuiul cătării și nu-l voi pierde din vizor.
Activitatea s-a încheiat decent, după o oră și jumătate, timp optim pentru a nu fi nici insuficientă, nici plicticoasă, ca majoritatea activităților de acest gen, pentru că totuși suntem români.

Col. (r) Marin Neacsu

SURSA: http://www.art-emis.ro/jurnalistica/4604-zius-culturii-eminescu-si-parfumatul.html

––––––––––––––––
http://www.nasul.tv/testamentul-politic-al-lui-eminescu-mai-actual-decat-oricand-mita-e-n-stare-sa-patrunza-orisiunde-in-tara-aceasta/

Limbajele de programare


Revistă bibliografică virtuală

20180116_160503Bîzoi, Mihai. Bazele programării orientate pe obiecte. Aplicaţii în limbajul Smalltalk / Mihai Bîzoi, Ana-Maria Suduc. – Târgovişte: Bibliotheca, 2008. – 153 p.

Programarea orientată pe obiecte (POO) este o tehnică de programare care tratează programele ca pe o colecţie de obiecte, înlocuind simplele liste de instrucţiuni sau apelurile de proceduri cu unităţi individuale de cod care interacţionează între ele.

Smalltalk este un limbaj de programare orientat obiect pur, portabil şi se distribuie atât în variante comerciale cât şi gratuite. Puterea limbajului este exprimată clar în acest volum prin exemple practice care evidenţiază caracteristicile acestuia.

Lucrarea se doreşte a fi un îndrumar practic pentru dobândirea unor cunoştinţe fundamentale necesare programării.

20180116_160453.jpgLimbajul SQL în Oracle şi Visual FoxPro / Mihaela Horga, Valentina Radu, Marius Coman, Nicoleta Văcăreşteanu Barbu. – Târgovişte : Bibliotheca, 2007. – 164 p.

Cartea de faţă se adresează studenţilor facultăţilor de ştiinţe economice şi specialiştilor, deoarece prin conţinutul abordat, este un punct de plecare, dar şi de aprofundare, a limbajului SQL, care a devenit în ultima perioadă utilizat pe scară largă în ceea ce priveşte crearea, manipularea şi consultarea bazelor de date.

20180116_160443Pătruţ, Bogdan. Manual de informatică pentru clasa a IX-a: Algoritmi şi limbaje de programare / Bogdan Pătruţ. – Bucureşti: Teora, 1998. – 264 p.

În lucrarea propusă puteţi să găsiţi un capitol detaliat despre Limbajul Pascal. Acest capitol conţine următoarele subcapitole: noţiuni introductive, vocabularul limbajului, constante, noţiunea de tip de dată, variabile şi declararea lor, expresii, citirea şi scrierea datelor, scrierea primelor programe.

20180116_160432Georgescu, Horia. Programarea n limbajul PL/I  / Horia Georgescu. – Bucureşti: Editura ARSR, 1973. – 225 p.

Cartea de faţă îşi propune prezentarea limbajului de programare automată PL/I SUBSET. Acest limbaj de programare reuneşte caracteristicile principale ale limbajelor Fortran IV, ALGOL şi COBOL. În acest mod, utilizatorul dispune de mai multe posibilităţi de lucru decît cele oferite de fiecare dintre limbajele citate. Faptul că pot fi tratate atît probleme ştiinţifice, cît şi probleme economice, face ca limbajul să poată fi folosit cu succes de toţi cei interesaţi în rezolvare de probleme cu ajutorul calculatorului.

20180116_160424Dobrescu, Dan N. Programarea în limbajul de asamblare LAF / Dan N. Dobrescu. – București: Albatros, 1981. – 442 p.

Lucrarea prezintă principalele probleme cu care se confruntă un programator în utilizarea limbajelor de asamblare, edificînd atît principii generale de programare, cît și probleme de detaliu cu privire la folosirea limbajului de asamblare LAF pentru o activitate de programare cît mai eficientă. Ea se adresează tuturor studenților, elevilor, cadrelor de pregătire medie, precum și celor care au în vedereutilizarea calculatoarelor în viitoarea lor activitate.