Romanul de fantezie pentru copii scris de J. R. R. Tolkien. A fost publicat pe 21 septembrie 1937

Hobbitul sau O poveste cu un hobbit (titlul original este The Hobbit, or There and Back Again) este un roman de fantezie pentru copii scris de J. R. R. Tolkien. A fost publicat pe 21 septembrie 1937, primind multe aprecieri, fiind nominalizat pentru medalia Carnegie și primind un premiu de la New York Herald Tribune pentru cea mai bună carte de ficțiune pentru copii. Este popular și în zilele noastre și face parte din literatura clasică pentru copii afirmă cei de la wikipedia.org.

În context, ținem să menționăm că puteți citi romanul Hobbitul scris de J. R. R.Tolkien.

Tolkien, J. R. R. Hobbitul / J. R. R.Tolkien; trad. : Irina Horea, Ion Horea. – Bucureşti : RAO International Publishing Company, 2012. – 313 p.

Un interviu cu Guillaume Musso, autorul cel mai bine vândut din Franța

În ianuarie, Le Figaro a raportat că Guillaume Musso l-a depășit pe Mark Levy pentru a deveni cel mai bine vândut autor din 2011 în Franța, cu vânzări de peste 1,5 milioane de exemplare.
Doi dintre thriller-urile romantice ale lui Musso, Unde aș fi fără tine? și Fata pe hârtie sunt publicate de Gallic Books.

Romanele tale reușesc să ajungă chiar și la acei „necititori” evazivi. Care este secretul din spatele apelului tău larg?

Nu există o formulă secretă sau magică. Jurnaliștii duc uneori succesul romanelor mele la comploturile lor bine puse la punct și la personajele interesante, dar cred că există un element de mister care nu poate fi explicat cu ușurință. Întotdeauna mi-am dorit să scriu pentru toată lumea, nu doar pentru „tipuri literare”. Când încep să lucrez la un roman, nu mă gândesc dacă va avea succes. Ceea ce este mult mai important pentru mine este că cărțile mele sunt din toată inima și cred că asta este ceea ce vine în întâmpinarea oamenilor. Cititorii pot vedea că acestea nu sunt doar „romane după cifre”. Scrisorile pe care le primesc de la ei îmi aduc acasă că îi fac pe oameni să citească, chiar și pe cei care nu sunt cititori mari sau care nu citesc niciodată în mod normal. Și de asta sunt foarte mândru!

Cărțile tale au fost traduse în toată lumea. Există o calitate „universală” pentru ei?

Majoritatea romanelor mele pot fi citite pe diferite niveluri. Puteți alege să vă pierdeți în poveste și să vă înfășurați în emoțiile personajelor. Sau, puteți să faceți un pas înapoi și să citiți cartea ca o reflecție mai universală asupra soartei, sensul vieții, sentimentele de frică și abandon, ideea unei a doua șanse …

Romanul Unde aș fi fără tine?, de exemplu, este despre bărbați și femei care își iau viața în mâinile lor, mai degrabă decât să încerce să se ascundă de problemele lor. Fata pe hârtie, pe de altă parte, explorează relația dintre real și imaginar. Cel mai recent roman al meu, The Angel’s Call, este să ne împăcăm cu cine ești cu adevărat, să ne confruntăm cu adevărul și să ne confruntăm cu demonii tăi.

Ați spus că romanele dvs. provin adesea dintr-o imagine care vă bântuie. Din ce imagine a venit romanul Fata pe hârtie?

A început ca o idee care plutea în jur, care apoi s-a plantat mai ferm în mintea mea. A fost ideea, cred cu tărie, că o întâlnire întâmplătoare poate schimba cursul vieții unei persoane. Chiar, sau mai ales, când două temperamente opuse „ciocnesc” literalmente; doi oameni care, la prima vedere, nu au nimic în comun și care în cele din urmă își dau seama că au nevoie disperată unul de celălalt.

Din acest punct de plecare al dorinței de a scrie un roman despre o întâlnire improvizată, prima imagine mi-a apărut destul de clar: o casă pe plaja din California, o noapte furtunoasă, un scriitor fără scop și o femeie goală care cade pe balconul său, ca un înger trimis din cer…

Ce îți propui să realizezi când ai început să scrii romanul?

Am purtat ideea acestui roman de mult timp. Am așteptat până când am fost gata înainte să încep să scriu. Sunt pasionat de comediile din Epoca de Aur americană, faimoasele „comedii de șurub” (cum ar fi Bringing up Baby, cu Cary Grant și Katherine Hepburn) din anii patruzeci, care combină comentarii sociale, umor și emoție. Fiecare începe cu o confruntare între un bărbat și o femeie care sunt imediat respinși unul de celălalt, dar sunt cumva forțați împreună. Am vrut să aduc ritmul rapid, dialogul agitat și lupta verbală din aceste filme (precum și cele care le-au urmat urmele, precum Billy Wilder cu The Seven Year Itch, Richard Curtis cu Notting Hill și Farrelly Brothers cu There Something despre Maria) în romanul meu.

În același timp, am vrut să scriu o poveste cu un ton plin de umor și un protagonist foarte feminin, independent și excentric, care să erupă ca o tornadă în viața ușor tristă a unui personaj antipatic. Și așa a ajuns personajul lui Billie: ea este catalizatorul acțiunii, impune structura și deciziile lui Tom, naratorul. Din toate personajele pe care le-am creat în ultimii zece ani, Billie este preferata mea. Și probabil cel mai colorat. Cel, în sfârșit, pe care îl dor cel mai mult după ce mi-am pus stiloul.

În romanele tale există adesea un personaj „cel mai bun prieten”, care îl ajută pe protagonist să-și depășească problemele. Ce se află în spatele acestei teme recurente?

Mi-a plăcut foarte mult să creez personajul lui Milo, cel mai bun prieten al lui Tom în The Girl on Paper. Milo este în multe privințe genul de prieten pe care aș vrea să-l am. Cineva care te cunoaște din afară și te iubește în ciuda defectelor tale. Pe cineva pe care îl poți trage din pat în mijlocul nopții pentru a te ajuta să îngropi un cadavru! Legătura dintre Tom și Milo este de neîntrerupt: rămânând împreună, au reușit să lase în urmă începuturile lor dificile și să urce pe rândurile societății. Sunt singura familie a celuilalt. Se strâng reciproc când merg prea departe. Și cel mai important, personalitățile lor se completează reciproc: Milo aduce un element de distracție în viața lui Tom, oprindu-l să se ia prea în serios sau să se învârtă în autocompătimire.

Romanul Fata pe hârtie nu este doar o comedie romantică, ci și un thriller, un road movie și o explorare a literaturii. Vă păstrați în mod intenționat romanele la un pas de mai multe genuri simultan?

Scriu întotdeauna genul de cărți pe care aș vrea să le citesc. Și este adevărat că, de când eram adolescent, am avut întotdeauna un gust eclectic atunci când vine vorba de lectură, de la mari clasici la „literatură de gen” precum fantezie și thrillere, precum și ficțiune modernă, în special străină. Imaginația mea este, de asemenea, alimentată de teatrul, filmul și serialele de televiziune americane care, în ultimii ani, au abordat în mod eficient marile întrebări ale vieții prin intermediul divertismentului: fragilitatea existenței noastre în Six Feet Under, căutarea adevărului în House, sau morale sociale cu Lost. Această diversitate a gustului cultural apare clar în munca mea. Mai mult decât elemente paranormale sau dragoste, se pare că acest lucru îmi colorează scrierea: o anumită libertate și plăcere în amestecarea genurilor pentru a aborda probleme serioase într-o manieră ușoară, dar pe o bază narativă solidă.

Interviul a fost realizat în anul 2012 pe siteul belgraviabooks.com. Dar, succesul scriitroului Guillaume Musso este cunoscut în toată lumea și ne bucurăm pentru asta.

În context, accesați catalogul nostru electronic pentru a vedea ce romane avem scrise de scriitorul francez Guillaume Musso. Vă rugăm să împărtășiți cu noi impresiile despre romanele citite de el.

Citiți și 7 detalii mai puțin cunoscute despre romancierul Guillaume Musso.

Dicționare tematice pe domenii diferite (română-engleză, englez – francez – român, român-rus etc.)

Recomandăm atenției dvs o listă bibliografică ce face referință la dicționare tematice. Cărțile pot fi consutlate în sala de letură a bibliotecii noastre.

Listă bibliografică virtuală

Domeniul Informatică

Ban, Marcel-Teodor. Dicţionar explicativ de calculatoare englez-român, român-englez / Marcel-Teodor Ban; Alin-Tavi Mireştean; Manuel Miclea; Cristian Miclea. – Bucureşti : Tehnica, 1994. – 152 p.

Domeniul Știință

Enache, Ştefănuţă. Dicționar general de științe : englez – francez – român : [în vol.] / Ștefănuță Enache ; Constantin Enache, Ferenichi Hrisula Enache. – București : Asab, 2007.

Vol. 1 : Literele A – H : englez – francez – român. – 983 p.

Vol. 2 : Literele I – Z : englez – francez – român. – 991 p.

Domeniul Psihologie

Constantinescu, Ileana. Mic dicţionar de psihologie român-francez francez-român / Ileana Constantinescu. – Bucureşti : Eficient, 1999. – 30 p.

Domeniul Religie

Badea, Gh. Dicţionar grec-român şi român-grec al celor trei sfinte şi Dumnezeieşti Liturghii / Gh. Badea. – S. l. : Doxologia, 2009. – 305 p.

Domeniul Politic

Collin, P. H. Dicţionar de politică şi administraţie : Englez-Român / P. H. Collin; trad.: Marie-Jeanne Nițescu, consultnt șt.: Adrian Severin. – Bucureşti : Universal Dalsi, 2000. – 486 p.

Domeniul Economie

Dicţionar englez pentru economie : Informatică de gestiune. Contabilitate. Finanţe-bănci / Gabriela Popa, Ion Florin Popa, Ion Cucui, Cristina Rizescu. – Bucureşti : AGIR, 2006. – 654 p.

Dicţionar financiar-bancar rus – român – francez – englez / Centrul Naţional de Terminologie. – Chişinău : S. n.1, 1999. – 80 p.

Rurup, Bert. Dicţionar german-român al economiei de piaţă / Bert Rurup. – Bucureşti : Niculescu, 1996. – 310 p.

Topală, Dragoş Vlad. Lexicon economic englez-român / Dragoş Vlad Topală; Silvia Pitiriciu; red.: Flroin Erhan. – Bucureşti : Ed. Economică, 2004. – 350 p.

Voroniuc, Areta. Dicţionar englez-român de termeni economici şi juridici / Areta Voroniuc. – Iaşi: S. n., 1999. – 190 p.

Vulpe, Ana. Dicţionar de termeni comerciali şi financiari. Partea 1: Rus-român-englez ; Partea a 2-a: Român-rus / Ana Vulpe, Dumitru Popovici. – Chişinău : Centrul Editorial al USM, 2008. – 208 p.

Domeniul Drept. Jurisprudență

Roşoiu, Anda. Dicţionar juridic şi economic român-italian / italian-român / Anda Roşoiu. – Bucureşti : Ed. C. H. Beck, 2009. – 413 p.

Dicţionar explicativ poliglot de termeni comunitari : Română, engleză, franceză, germană, spaniolă / coord.: Emilia Bondrea, Rodica Ștefan. Bucureşti : Ed. Fundaţiei „România de Mâine”, 2006. – 248 p.

Dumitrescu, Dan. Dicţionar englez-român de asigurări, termeni juridici şi drept comercial / Dan Dumitrescu. – Bucureşti, Chişinău : Litera Internaţional, 2003. – 284 p.

Dumitrescu, Dan. Dicţionar englez-român de asigurări, termeni juridici şi drept comercial / Dan Dumitrescu. – Bucureşti, Chişinău : Litera Internaţional, 2003. – 284 p.

Domeniul Chimie

Turtoi, Dumitru. Dicţionar de chimie şi tehnologie chimică român-rus / Dumitru Turtoi, Florea Pașcovici, Ion Săraru. – Bucureşti : Tehnica, 1986. –  730 p.

Domeniul Medicină

Dicţionar român-englez de medicină şi biologie / Corneliu Năstase et al. – Bucureşti : Nasticor, 2002. – 290 p.

Duizabo, Danielle. Dicţionar medical de buzunar : Englez-român/român-englez / Danielle Duizabo. – Iaşi : Polirom, 2007. – 296 p.

Domeniul Agricultură și alte științe înrudite

Alici, Alexandru. Dicţionar micofloristic latin-român-rus, român-latin-rus, rus-latin-român / Alexandru Alici. – Chişinău : Prometeu, 2006. – 48 p.

Domeniul Inginerie. Tehnică în general

Sopa, Sorin. Dicţionar tehnic poliglot : Motoare, automobile, tractoare / Sorin Sopa. – Cluj-Napoca, 1993. – 194 p.

Dicţionar tehnic rus-român = (russko-rumynskij tehničeskij slovar’). – Chişinău : ARC : Gunivas, 2004. – 1176 p.

Stanciu, C. Dicţionar de construcţii rus-român / C. Stanciu. – Chişinău : Red. Principală a Enciclopediei, 1991. – 468 p.

Tarasof, Miron. Dicţionar tehnic rus-român / Miron Tarasof. – Bucureşti : Ed. Tehnică, 1956. – 1167 p. ; 61×86/16

Enache, Ştefănuţă. Dicţionar de construcţii de maşini francez-român / Stefănuță Enache, Vasile Dașchievici, Ioan Tănase, Constantin Zenovei. – Bucureşti : Ed. Tehnică, 1982. – 844 p. : il.

Dicţionar tehnic poliglot : român-rus-englez-german-francez-spaniol / red. resp.: Constantin Mihai. – Bucureşti : Tehnica, 1967. – 1233 p.

Domeniul Cinematografie. Film
Pricop, Lucian. Engleza producătorului de film : dicţionar englez-român de termeni specifici din cinematografie şi televiziune / Lucian Pricop. – Bucureşti : Ed. Fundaţiei PRO, 2006. – 348 p.

Domeniul Limbi

Aldea, Marilena. Dicţionar român-finlandez = Romania-suomi sanakirja / Marilena Aldeam, Lauri Lindgren; Matti Koskelo. – Iaşi : Polirom, 2009. – 824 p.

Balaci, Alexandru. Dicţionar italian-român : 15000 cuvinte / Alexandru Balaci. – Bucureşti : Teora, 1994. – 128 p.

Bujor, Ala. Mic dicţionar român-francez-englez-rus-italian / Ala Bujor. – Chişinău : Epigraf, 2008. – 16 p. : il.

Dicţionar ucrainean-român = Ukraïns΄ko-rumuns΄kij slovnik / alcătuitor: C. Drapaca. – Bucureşti, Cernăuţi : Ed. Didactică şi Pedagogică : Ed. Alexandru cel Bun, s.a. – 879 p.

Dicţionar frazeologic român-rus / red.-coord.: Gheorghe Colțun. – Chişinău : ARC, 1996. – 400 p.

Dicţionar român-rus sinonimizat / Anton Borș, Tatiana Celac. – Chişinău : Ştiinţa : Prut Internaţional, 2005. – 1198 p.

Dicţionar rus-român : 63000 de cuvinte / Teodor Cotelnic; Ion Zaporojan. – Chişinău : Cartier, 2007. – 762 p.

Halvorsen, Arne. Dicţionar român-norvegian = Rumensk norsk ordbok / Arne Halvorsen. – Iaşi : Polirom, 2008. – 792 p.

Haneş, Gheorghina. Mic dicţionar român-german / Gherghina Haneș. – Bucureşti : Garamond, 1993. – 616 p.

Ghițescu, Micaela. Dicţionar român-spaniol, spaniol-român / Micaela Ghițescu. – Bucureşti : Lucman, s. a. – 686 p.

Gorunescu, Elena. Dicţionar frazeologic francez-român şi român-francez / Elena Gorunescu. – Bucureşti : Ed. Ştiinţifică, 1981. – 654 p.

Kostan, Ofelia. Dicţionar român-grec, grec-român / Ofelia Kostan; K. Antonioe. – Constanţa : Steaua Nordului, 2003. – 799 p.

Mocanu, Pavel. Dicţionar român-portughez = Romeno-portugues dictionario / Pavel Mocanu. – Iaşi : Polirom, 2003. – 635 p.

Munteanu, Valeriu. Dicţionar suedez-român = Svensk-rumansk ordbok / Valeriu Munteanu. – Iaşi : Polirom, 2002. – 808 p.

Năstase, Corneliu. Dicţionar român-rus, rus-român = Rumynsko-russkij, russko-rumynskij slovar΄: 50 000 sl. i slovosočetanij : 50 000 cuvinte şi îmbinări / Corneliu Năstase; red. coord.: Victor Cușnirenco; copertă: Iaroslav Oliinîk. – Chişinău, Iaşi : Vector : Nasticor, 2004. – 664 p.

Negreanu, Aristița. Dicţionar de expresii francez-român (DICEX) / Aristiţa Negreanu. – Bucureşti : All, 1999. – 440 p.

Onofraș, Maria. Primul meu dicţionar ilustrat în 4 limbi român-rusă-engleză-franceză / Maria Onofraș; il.: Serghei Samsonov. – Bucureşti, Chişinău : Litera Internaţional, 2003. – 201 p. : il.

Palandi, Veronika. Eesti-rumeenia sonaraamat = Dicţionar eston-român / Veronika Palandi; Regina Palandi. – Tartu : OU Regver Grupp, 2008. – 255 p.

Panovf, Irina. Dicţionar englez-român / Irina Panovf. – Bucureşti, Chişinău : Litera, 2010. – 760 p. + 1 CD

Păcurar, George. Glosar german-român : [supliment la ed.] Sprachkurs Deutsch 1, 2, 3 : Curs de limbă germană / George Găcurar. Gerhard Koller. – Bucureşti : Ed. Tehnică, 1994. – 192 p.

Pisot, Rafael. Dicţionar spaniol-român de expresii şi locuţiuni / Rafael Pisot. – Iaşi : Polirom, 2002. – 480 p.

Plăcintar, Emilia. Dicţionar englez-român, român-englez / Emilia Plăcintar, Mircea Bertea ; coord. : Ștefan Oltean. – Chişinău : Ştiinţa, 1998. – 709 p.

Plăcintar, Emilia. Dicţionar englez-român, român-englez : Ghid gramatical (al limbii engleze) / Emilia Plăcintar; coautor: Mircea Bertea; Coord.: Ștefan Oltean. – Chişinău : Ştiinţa, 2000. – 709 p.

Popa, Gheorghe. Dicţionar de locuţiuni rus-român = Russko-rumynskij slovar΄ ustojčivyh slovosočetanij / Gheorghe Popa. – Chişinău : Ştiinţa, 2001. – 328 p.

Ruivo, Jose. Dicţionar român-portughez, portughez-român / Jose Ruivo. – Constanţa : Steaua Nordului, 2003. – 607 p.

Scipione, Ileana. Dicţionar de buzunar spaniol-român = Diccionario de bolsillo rumano-español / Ileana Scipione. – Iaşi : Polirom, 2007. – 608 p.

Szili, Peter. Dicţionar român-maghiar, maghiar-român / Peter Szili. – Constanţa : Steaua Nordului, 2002. – 816 p.

Tomik (Tomici), Mile. Dicţionar român-macedonean = Romansko-makedonski rečnik / Mile Tomik (Tomici). – Bucureşti, Skopje : Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică : Makedonska kniga, 1986. – 1212 p.

Vulpe, Magdalena. Dicţionar german-român : cuvinte de bază / Magdalena Vulpe. – Bucureşti : Coresi, 1991. – 263 p.

Vulpe, Ana. Dicţionar român-rus, rus-român / Ana Vulpe, Ion Zaporojan. – Chişinău : Ştiinţa, 2006. – 716 p.

Pe data de 13 septembrie, Argentina sărbătorește ziua bibliotecarului

Că în acest 13 septembrie continuăm să ne hrănim visele și să continuăm împreună cu utilizatorii. Nici o pandemie nu ar putea opri vocația și profesionalismul bibliotecarilor. Colegi și prieteni, să vă bucurați de această zi minunată. Felicitări și să trăiască bibliotecile!

13 septembrie a fost stabilită ca „Ziua Bibliotecarului” de Congresul Bibliotecarilor întrunită la Santiago del Estero în 1942 și a fost instituită ca „Ziua Bibliotecarului” la nivel național, în 1954, prin promulgarea Decretului nr. 17.650 / 54, ca omagiu bibliotecarilor din toată țara.

Această zi corespunde cu ediția „Gaceta de Buenos Aires” din 13 septembrie 1810, în care a apărut un articol intitulat Educație, scris de Mariano Moreno, în care a raportat despre crearea de către Consiliul de Mai al Bibliotecii Publice din Buenos Aires, astăzi Biblioteca Națională și numirile Dr. Saturnino Segurola și Fray Cayetano Rodríguez, care au fost primii bibliotecari oficiali ai noii ere a Independenței Republicii.

Această dată are o mare valoare istorică și culturală, deoarece Biblioteca Națională a fost creată sub inspirația doctorului Mariano Moreno, secretar al primului consiliu de conducere a Revoluției din Mai.

Într-unul dintre numeroasele eseuri ale prestigiosului filozof și gânditor spaniol, José Ortega y Gasset, găsim următoarea expresie „În opinia mea, misiunea bibliotecarului va trebui să fie, nu până acum, simpla administrare a carte, dar ajustarea, punerea în funcțiune vitală a cărții.”

Și Marcel Prevost a spus: „Descoperirea norocoasă a unei cărți bune poate schimba destinul unui suflet.”

Biroul bibliotecarului este indisolubil legat de originea cărții ca produs cultural care conține înregistrarea grafică a cunoștințelor și ca mijloc de comunicare pe termen lung. În primul caz, îl găsim pe bibliotecar ca gardian al cărților și, în al doilea, ca organizator, furnizor și facilitator al acestora, prin urmare, ca un profund cunoscător al conținutului lor, rezultând două extreme între care oscilează meseria: inchizitor și cărturar.

Acești profesioniști se pregătesc de ani de zile pentru a sprijini formarea tinerilor noștri în clasă, pentru a colabora la dezvoltarea științifică a țării, în cadrul centrelor de cercetare sau construirea unei Argentina mai mari.

Este ziua în care activitatea bibliotecarilor este recunoscută în toate sectoarele în care aceștia se dezvoltă, lucru care are o mare importanță pentru societatea noastră, o societate în care resursa cea mai valoroasă este cunoașterea, astfel încât Bibliotecarul devine o punte între nevoile de informații și mijloacele cu care acestea pot fi satisfăcute.

În fiecare 13 septembrie și dacă este posibil în fiecare zi a anului, faceți parte din marele vis al bibliotecarului, lectura, care, fără îndoială, ajută la schimbarea lumii și la a fi din ce în ce mai bun.

Sursa informației este Universitatea Națională din San Luis. Articolul este scris de Rodrigo Lastreto și publicat azi, 13 septiembre, 2021 pe blogul soybibliotecario.blogspot.com.

Lansarea albumului: Prima promoție. Facultatea de Jurnalism 1975-1980

    Ieri, 6 septembrie la Biblioteca Centrală a BM „B.P.Hasdeu” a avut loc Lansarea albumului: Prima promoție. Facultatea de Jurnalism 1975-1980, apărut în anul 2020 când se împliniseră 40 de ani de la întemeierea Facultății de Jurnalistică. Moderatoarea evenimentului a fost Silvia Grossu, doctor în istorie, conferențiar universitar a Facultății de Jurnalism și Științe ale Comunicării.

  Volumul cuprinde 164 de pagini de text și imagini despre absolvenții din anul 1980 ai Facultății de Jurnalistică. Ediția este îngrijită de un colegiu de redacție, din care fac parte Lucia Bacalu-Jardan, Varvara Buzilă, Silvia Donos-Grossu, Gheorghe Budeanu, Igor Grosu, Parascovia Mămăligă-Reniță. Pe lângă imaginile color de actualitate, la compartimentele Viața studențească în imagini, Văzuți de Mihai Roadedeal au fost inserate peste 200 de fotografii alb-negru din acei ani (1975-1980), realizate de Mihai Roadedeal, Varvara Buzilă, Valerian Ciobanu și Viorel Cibotaru, toți absolvenți din prima promoție a Facultății. În cele 7 compartimente, albumul aniversar a mixat în texte și imagini realizări şi experienţe din zeci de ani de viaţă şi carieră a celor 45 de studenți, care au absolvit în anul 1980 Facultatea de Jurnalistică a Universității de Stat.

Albumul redă realitățile sistemului de învățământ universitar din anii premergători ai renașterii naționale. Din album transpar mesaje de dragoste și devotament față de meseria de jurnalist, respectul pentru profesori și facultate, nostalgia pentru formatori ai studenției.

    Revederea prin altă optică a celor 40 de ani scurși de la absolvirea instituției universitare, este realizată prin capitolele: „Repere ale devenirii”, „Profilurile absolvenților”, „In memoriam”, „Impresii și reflecții”, „Văzuți de Mihai Roadedeal”, „Întrevederi peste ani”, „Loc pentru alte amintiri”.

   Printre cei care au felicitat și au adus mulțumiri aceastei promoții de colegi, jurnaliști, ziariști savanți, ziariști muzicieni este profesorul universitar și savantul Sergiu Pavlicenco: „Acest album este o filă a istoriei lor, a familiei și a noastră, și poate de ce nu, a universității noastre”.

    Varvara Buzilă, etnograf și muzeograf, doctor în filologie a menționat că: „Și pentru că suntem la început de an lansarea albumului de astăzi este o provocare pentru noi”.

    Conferențiarul Mihai Guzun a declarat că: „Ziaristica este un mod de viață, singura boală care mă face sănătos”.

    Ionel Căpiță a afirmat: „Voi în albumul acesta ați conturat Prima promoție, v-ați găsit, sunteți frumoși, bravi, mari, sunteți eterni! Felicitări vouă.”

    La eveniment au participat: Varvara Buzilă, doctor conferențiar universitar; Igor Grosu, membru al Colegiului de Redacție; scriitorul umorist Ion Diviza; ziaristul, prozatorul și publicistul Nicolae Roibu; profesorul universitar Sergiu Pavlicenco; scriitorul Ionel Căpiță; muzeograful, istoricul literar și publicistul Vasile Malanețchi etc.     

   Pe marginea volumului s-au mai pronunțat președintele Federației Sindicale a Educației și Științei, Ghenadie Donos; vicepreședintele Academiei de Științe a Moldovei, Victor Moraru, fost decan al Facultății de Jurnalism, conferențiarul Mihail Guzun, fost decan al Facultății de Jurnalism, absolvenți care au făcut parte din această promoție.

    Din prima promoție a Facultății de Jurnalism fac parte scriitorii și ziariștii Val Butnaru, Gheorghe Budeanu, Varvara Buzilă, Ion Diviza, Valerian Ciobanu, Mircea Blajin, Ilie Lupan, Lucia Bacalu, Nina Neculce, Svetlana Țîgîrlaș, Nicoli Rugaliova-Custova, Ana Mardare, Ion Gurău, ex-ministrul Apărării, Viorel Cibotaru, cantautorul Igor Grosu ș.a. În 2020 s-au împlinit 40 de ani de la absolvirea primei promoții a Facultății de Jurnalistică a Universității de Stat din Moldova.

Zaborot Felicia, bibliotecar