Marți, 26 februarie 2019, sala cu coloane a Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu” a găzduit un eveniment important, pentru noi, ca națiune, cultură și comunitate, dar important totodată pentru fiecare basarabean în parte, care este iubitor de țară și neam, și care trebuie și vrea să cunoască personalitățile definitorii ale culturii noastre, viața și opera lor, să-și cunoască „distinșii compatrioți”, cei de ieri și cei de azi, care i-au adus neamului noastru cinste și onoare.
Un astfel de „distins compatriot” este Bogdan Petriceicu Hasdeu, patronul spiritual al Bibliotecii noastre, care îi poartă numele, basarabeanul care a reușit să se impună deplin în întreaga cultură română.
L-am celebrat în astă zi pe Bogdan Petriceicu Hasdeu, personalitate notorie a Basarabiei, născut în anul 1838 în Basarabia ocupată de Imperiul Rus și care a devenit una dintre marile personalități ale culturii române din toate timpurile, criticii plasându-l alături de Eliade, Maiorescu, Iorga, Călinescu.
Moderator al evenimentului a fost Alexandru Valeriu Moraru, istoric, arhivist, șef serviciu la Biblioteca Municipala „B.P. Hasdeu”. A fost prezent la eveniment directorul general al Bibliotecii, Mariana Harjevschi, precum și directorul Filialei Biblioteca Centrală, Maria Pilchin. Evenimentul s-a bucurat de prezența distinșilor oaspeți: Octavian Onea, cercetător științific (Ploiești, România); Ludmila Șmanschi, conf. univ.; Vasile Malanețchi, cercetător științific, directorul Muzeului Național de Literatură Română „Mihail Kogălniceanu”, Chișinău; Valentin Constantinov, profesor universitar, lingvist B.P. Hasdeu în spațiul românesc și străin.
Cei patru invitați ai zilei au susținut fiecare câte o comunicare științifică, în care au pus în evidență aspecte privind creația lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, publicul fiind familiarizat și cu lucruri mai puțin știute, cu dimensiuni mai puțin cunoscute ale acestei personalități enciclopedice a culturii române.
Evenimentul a început cu destăinuirea făcută de Mariana Harjevschi, în ceea ce privește o „surpriză” pentru publicul bibliotecii, și anume, continuarea colaborării Bibliotecii Municipale cu Editura „Știința”, colaborare care a însemnat editarea a șaisprezece volume în care este cuprinsă opera lui Bogdan Petriceicu Hasdeu. Reluarea acestei colaborări presupune editarea volumului al șaptesprezecelea, care va cuprinde publicistica politică și economică a lui Bogdan Petriceicu Hasdeu.
A deschis seria de comunicări Octavian Onea, care a vorbit despre un fapt neștiut de mulți, dar important, o precizare în ceea ce privește data nașterii enciclopedistului român, care nu este 26 februarie (așa cum indică majoritatea surselor), ci 28 februarie. Octavian Onea a adus în acest sens argumente din prisma stilului nou și vechi al calendarului. De fapt, am putea considera că data nașterii poate avea anumite semnificații simbolice, iar în cazul marilor personalități trebuie să existe o anumită precizie și rigoare atunci când vorbim despre evenimentele marcante din viața lor.
În continuare, invitații evenimentului au pus în discuție aspecte legate atât de viața lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, cu anumite detalii biografice relevante, cât și de opera acestuia, de stilul și temperamentul său narativ.
Publicul (care a constat atât din seniori cât și din elevi de liceu) a aflat că Bogdan Petriceicu Hasdeu „respectă doar acele canoane pe care și le formulează singur”, că, în scris, dă dovadă de un spirit „combativ, incisiv și polemic”, că este unul dintre acele spirite de o „erudiție literară deosebită”, omul prin care cultura română face încă un pas important spre universalitate.
Totodată, invitații zilei au ținut să accentueze anumite detalii biografice semnificative din viața lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, acela că s-a născut și a copilărit într-un mediu în care se vorbea limba imperiului, meritul enciclopedistului de a fi devenit o personalitate românească deplină fiind cu atât mai mare. Totodată, omul, encicopedistul, scriitorul Bogdan Petriceicu Hasdeu, este o „acumulare de câteva generații”, în personalitatea sa literară aflându-se o „moștenire de câteva secole”. Iar acest lucru vrea să spună că strămoșii scriitorului, neamul lui Hasdeu, au contribuit la formarea dimensiunii intelectuale a scriitorului basarabean.
S-a vorbit despre Bogdan Petriceicu Hasdeu în calitate de folclorist și lingvist, care, de timpuriu, era la curent cu metode de culegere ale folclorului, precum și cu practici avansate din domeniul științelor filologice.
În încheiere, invitații zilei au venit cu îndemnul pentru tânăra generație de a cerceta opera lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, întrucât, a vorbi despre Hasdeu înseamnă a vorbi despre istoria și cultura română.
Mulțumim tuturor celor prezenți la evenimentul dedicat patronului spiritual al Bibliotecii noastre. Vă așteptăm în sălile noastre de lectură pentru a vă familiariza cu opera acestuia.
Elena Taragan, șef sector,
Secția Studii și cercetări, Biblioteca Municipala „B. P. Hasdeu”
Şcoală, prieteni, familie, relaţii: viaţa este plină de întrebări importante, iar Introducere în psihologie te ajută să răspunzi la ele. Tot ceea ce este în jurul nostru este influenţat de psihologie – de la balul de absolvire, la politică şi de la ruda noastră favorită, la cea mai puţin îndrăgită celebritate.
Ni se întâmplă tuturor să mascăm furia, mânia. La unii oameni, ascunderea agresivităţii devine obişnuită. Astfel se naşte agresivitatea pasivă, care nu înseamnă suprimarea agresivităţii, ci doar manifestarea ei pe căi ocolite. Adevărată lovitură sub centură, agresivitatea pasivă poate crea probleme serioase oricui are de-a face cu ea. Autorii propun strategii verificate de a te confrunta cu aceasta atitudine la tine şi la alţii. Cum să identifici agresivitatea pasivă?, cum să te confrunţi cu ea în situaţiile de viaţă cele mai diverse?, cum să demontezi comportamentul pasiv-agresiv şi să înveţi să exprimi furia într-un mod sănătos şi productiv? – iată câteva dintre întrebările cele mai importante din carte.
O carte tulburătoare, fascinantă, ce redeschide vechea discuţie despre esenţa răului uman. Deşi de-a lungul timpului această problematică a fost dezbătută mai degrabă de filozofie şi religie, avem acum o altă abordare – din perspectiva unui psihiatru cu o remarcabilă deschidere interdisciplitară. Un tur de orizont asupra naturi umane, un dialog deschis între psihologie şi religie. Cazurile clinice prezentate aici, manifestări ale răului în viaţa cotidiană, deşi la prima vedere pot fi catalogate drept maladii psihice, la o analiză psihiatrică atentă refuză să se înscrie în categoriile standart ale psihologiei sau psihiatriei.
După cum mediul fizic nu se impune dintr-odată şi în bloc inteligenţei în evoluţie, ci putem să urmărim pas cu pas achiziţiile dobândite de această inteligenţă în funcţie de experienţă, şi mai ales modurile de asimilare şi de acomodare ce reglează aceste achiziţii – foarte diferite, în funcţie de nivel -, la fel mediul social dă loc unor interacţiuni între individul în dezvoltare şi cei din preajma sa, foarte diferite între ele, şi a căror succesiune ascultă de anumite legi. Psihologul trebuie să stabilească cu grijă aceste tiuri de interacţiuni şi aceste legi de succesiune, ferindu-se să-şi simplifice sarcina, până la a renunţa în favoarea sarcinilor sociologiei. Or, nu există niciun motiv de conflicte între această ştiinţă şi psihologie, de îndată ce recunoaştem întru cât se schimbă structura individului prin aceste interacţiuni: atât prima dintre aceste discipline, cât şi a doua au deci numai de câştigar dintr-un studiu care depăşeşte analiza globală pentru a intra pe făgaşul analizei relaţiilor.
Când se recomandă o terapie de familie? Pentru cine poate fi realmente de ajutor şi sub ce forme? Ce înseamnă că o întreagă familie este disfuncţională? Pe baza unor sugestive studii de caz şi a unor reconfigurări teoretice, Horst-Eberhard Richter prezintă oportunităţile, dar şi limitele terapiei de familie, plecând de la descrierea ”nevrozelor familiale” ce se exprimă prin mariaje nefericite, relaţii domestice chinuitoare sau eşecul şcolar al copiilor. Cartea oferă sfaturiutile privind adaptarea eficientă a cadrului şi tehnicilor la travaliul cu familia-pacient, paralele între tulburările individuale şi cele familiale şi soluţii pentru mai buna înţelegere a relaţiilor dintr-o familie marcată adesea de codependenţe, culpabilizări, abuzuri şi lipsă de comunicare. Punctul focal al terapiei de familie constă în vindecarea simptomelor pacientului plecând de la un tratament al întregii familii, pe baza conştientizării relaţiilor interpersonale secrete care perturbă liniştea căminului.
Toată lumea doreşte să aibă o viaţă plină de bucurii şi satisfacţii. Unii aleg calea ştiinţei, alţii îmbrăţişează religia şi practică spirituală. Dar oare aceste două abordări diferite se exclud în mod necesar una pe cealaltă? Un studiu recent, referitor la efectele meditaţiei asupra creierului, a descoperit că, atunci când subiectul a început să mediteze, activitatea neuronală dintr-o anumită zonă a creierului acestuia, presupusă a avea legătură cu starea de fericire, s-a intensificat într-o incredibilă proporţie de 700%! Subiectul în cauză era călugărul budist Yongey Mingyur Rinpoche, calitatea de cel mai fericit om de pe pământ.
BIBLIOTECA CENTRALĂ A BM „B. P. HASDEU” DIN CHIȘINĂU 