Arhive etichetă: proza

Herta Müller – autor al literaturii globale


Ziua de ConstantaLa data de 17 august se împlinesc 65 de ani de la nașterea scriitoarei Herta Müller.

Herta Müller este o scriitoare germană, originară din România, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 2009. Herta Müller a făcut studii de germanistică și de limbă și literatură română la Universitatea din Timișoara, în perioada 1973–1976. În 1982 debutează cu volumul de povestiri Niederungen (Ținuturile joase). Este laureată a numeroase premii importante, printre care Premiul Kleist (1994), Premiul european pentru literatură Aristeion (1995), Premiul IMPAC Dublin (1998), Premiul pentru literatură al Fundației Konrad Adenauer (2005).

Revista bibliografică virtuală

Din Colecția Bibliotecii Centrale:

5Müller, Herta. Încă de pe atunci vulpea era vânătorul / Herta Müller. – București: Humanitas Fiction, 2010. – 220 p.

„O blană de vulpe în apartamentul profesoarei Adina devine un simbol al ameninţărilor unei Securităţi omniprezente pe când regimul începe deja să se clatine. în imagini expresive şi de o frumuseţe înfricoşătoare, Herta Müller reconstituie panorama crudă şi înspăimântătoare a dictaturii şi a unei societăţi distruse până la rădăcină. Decăderea oamenilor, ba chiar a unei întregi ţări, este redată aici până în cele mai mici detalii – în toată această suferinţă pare că natura însăşi trece de partea terorii. încă de pe atunci vulpea era vânătorul este probabil cartea cea mai românească a acestei mari autoare de limbă germană.“

Ernest Wichner

3Müller, Herta. Leagănul respirației / Herta Müller; trad.: Alexandru Șahighian. – București: Humanitas Fiction, 2010. – 290 p.

„Era ora trei din noaptea spre 15 ianuarie 1945 când m-a luat patrula. Gerul se înteţea, erau minus 15°C.“ Aşa începe povestea deportării lui Leo Auberg într-un lagăr din Uniunea Sovietică.    Leagănul respiraţiei este un mare roman despre umanitate şi fragilitatea ei, inspirat de adevărul dureros al experienţei personale pe care în primul rând poetul Oskar Pastior i l-a încredinţat Hertei Muller.

„Această carte este scrisă cu sânge. Un manifest al neuitării şi al limbajului, al căror raport complex este acum dovedit într-un mod extrem de emoţionant. O capodoperă.“

Frankfurter Allgemeine Zeitung

2050213.jpgMüller, Herta. The appointment / Herta Müller. – London : Portobelo, 2010. – 214 p.

„I’ve been summoned. Thursday, ten sharp.” Thus begins one day in the life of a young clothing-factory worker during Ceaucescu’s totalitarian regime. She has been questioned before; this time, she believes, will be worse. Her crime? Sewing notes into the linings of men’s suits bound for Italy. „Marry me,” the notes say, with her name and address. Anything to get out of the country.

As she rides the tram to her interrogation, her thoughts stray to her friend Lilli, shot trying to flee to Hungary, to her grandparents, deported after her first husband informed on them, to Major Albu, her interrogator, who begins each session with a wet kiss on her fingers, and to Paul, her lover, her one source of trust, despite his constant drunkenness. In her distraction, she misses her stop to find herself on an unfamiliar street. And what she discovers there makes her fear of the appointment pale by comparison.

Herta Müller pitilessly renders the humiliating terrors of a crushing regime. Bone-spare and intense, The Appointment confirms her standing as one of Europe’s greatest writers.

Müller, Herta. The land of green plums / Herta Müller. – London : Granta Books, 1996. – 242 p.

Set in Romania at the height of Ceausescu’s reign of terror, this novel tells the story of a group of young students, each of whom has left the impoverished provinces in search of better prospects in the city.

1Müller, Herta. The passport / Herta Müller. – London : Serpent’s Tail, 1989. – 93 p.

The Passport is a beautiful, haunting novel whose subject is a German village in Romania caught between the stifling hopelessness of Ceausescu’s dictatorship and the glittering temptations of the West. Stories from the past are woven together with the problems Windisch, the village miller, faces after he applies for permission to migrate to West Germany. In need of a passport, when his attempts to bribe the mayor with sacks of flour fail, he sends his daughter to visit the village officials…

 

Herta Müller describes with poetic attention the dreams and superstitions, conflicts and oppression of a forgotten region. In The Passport’s sparse language, she captures the forlorn plight of a trapped people.

Această prezentare necesită JavaScript.

Sursa foto:  www.ziuaconstanta.ro

Reclame

Ioan Mânăscurtă – 65 de ani de la naștere


Proza lui Ioan Mânăscurtă este

de două ori romantică: prin nostalgia

pentru Cer şi alta pentru Pământ…”

(Mihai Cimpoi)

im_002-06-2015.png    Prozatorul, publicistul, traducătorul Ioan Mânăscurtă s-a născut la 28 aprilie 1953 în s. Popeştii de Sus, Drochia, într-o familie de intelectuali. A făcut studiile medii la şcoala din satul natal. În 1975 a absolvit Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Filologie, la specialitatea ziaristică. Îşi începe activitatea profesională în calitate de redactor la ziarul Tinerimea Moldovei, apoi la revista Femeia Moldovei, unde publică o serie de interviuri cu personalităţi ale culturii din Moldova, eseuri despre clasicii literaturii române. Ulterior este redactor-şef la Colegiul pentru traduceri al Uniunii Scriitorilor. În 1992 devine director al Editurii Uniunii Scriitorilor din Moldova. Susţine rubrici la revistele Moldova, Chipăruş, Patria tânără. Debutează cu volumul de interviuri şi eseuri Noi şi gândurile noastre, urmat de Lecţia de suflet, Bărbaţii universului, Artefact, Mâine când ne vom întâlni pe Pământ ş.a. Proza lui a fost tradusă în rusă şi ucraineană, iar romanul pentru adolescenţi Artefact – în franceză, cehă, japoneză, bulgară ş.a.

Actualmente este preşedinte al Asociaţiei Culturale Editoriale Princeps.

Această prezentare necesită JavaScript.

sursa: http://www.bncreanga.md (citat)    www.bnrm.md (text)      www.moldova25.md (foto)

Prozatorul Radu Tudoran, 25 ani de la trecerea în eternitate


radu-tudoran-621412lTraducătorul și prozatorul românRadu Tudoran este autorul romanelor Un port la răsărit şi Toate pânzele sus! Tot el este autorul ciclului de romane dedicat României secolului al XX-lea, Sfârşit de mileniu.

Pe numele adevărat Nicolae Bogza, s-a născut în anul 1910, pe 8 martie, în comuna Blejoi din judeţul Prahova, într-o familie de moldoveni cu patru copii. Tatăl, Alexandru Bogza, funcţionar în marina comercială, a murit când scriitorul avea doar 11 ani.
A absolvit Şcoala Militară de Ofiţeri de la Sibiu în anul 1932 şi timp de 6 ani a activat ca ofiţer de armata. În 1938 demisionează şi se dedica scrisului. Şi-a însuşit pseudonimul Radu Tudoran pentru a evita asocierea cu numele fratelui său, scriitorul Geo Bogza şi la 30 de ani a publicat prima carte, volumul de nuvele Orașul cu fete sărace.
În perioada 1945-1947 s-a stabilit în oraşul Braila cu intenţia de a călători în jurul lumii, pentru aceasta şi-a construit chiar o corabie, numită ,,Speranţa”. După 1947 s-a dedicat trăducerilor din limba rusa a unor autori ca A.N. Tolstoi, Goncearov, Listenov, Nikitin , etc. De-a lungul vieţii sale a făcut traduceri şi din Charles Darwin, Jules Verne.

Revista bibliografică virtuală

20171118_162058Tudoran, Radu. Acea fată frumoasă / Radu Tudoran. Bucureşti: Editura Cartea Românească. – 507 p.

… Ştiu că era o fată frumoasă, am conştiinţa frumuseţii ei fără s-o pot descrie, cum nu pot fi descrise simbolurile. Ştiu că se arată fără nici o reţinere, mai de grabă, ademenitoare, dansând cu faţa la mine, înaintea maşinii, şi dacă frânam, şi dacă acceleram rămânea la aceeaşi distanţă. Dansa puţin dată pe spate, cu mijlocul răsucit, cu umerii aruncaţi înapoi şi cu braţele în mişcare, într-o unduire de salcie. Deşi părul luat de vânt ar fi trebuit să-i vină în faţă, acoperindu-i obrazul şi lipsindu-mă de frumuseţea ei mai puternică decît farurile, nu înţeleg cum zbura peste umeri, împotriva mişcării, de parcă l-ar fi absorbit tunelui interminabil. Şi într-o clipă, cînd şi-a întors capul să scuture o rază de lumină care-i rămăsese în păr şi ar fi putut să-l aprindă, am văzut că în ureche avea un cercel mic de aur.

20171118_162047Tudor, Radu. Anotimpuri / Radu Tudoran. – Bucureşti: Jurnal naţional, 2011. – 314 p.

 Cumva, Anotimpurile seamănă cu Anatomia lui Grey. Ştiţi serialul. Numai că aici nu întâlnim chirurgi de elită, ci aviatori de primă mână. Şi ei experimentează până la limită frenezia unei profesii în care erorile se plătesc scump. Şi ei văd moartea zi de zi. Şi ei iubesc, temându-se totodată să iubească prea pătimaş. Protagonistă romanului, Manuela, e un fel de Meredith. Îi are la picioare pe cei mai buni dintre cei buni. Dar asta nu-i ocroteşte destinul. Dramatic, în fond. O asemenea carte fermecătoare, se-nţelege, nu-i uşor de scris dintr-un condei. De altfel, Radu Tudoran a simţit nevoia s-o refacă aproape cu totul. Şi-a refăcut-o. Semn că a crezut în ea. (Cosmin Ciotloş)

20171118_162028Tudoran, Radu. Dunărea revărsată: roman / Radu Tudoran. – Bucureşti: Editura pentru literatură, 1967. – 605 p.

Cartea de faţă reprezintă un roman al realismului socialist. Iată ce spune autorul într-un interviu: „M-a preocupat să arăt – delimitându-mă la relațiile din jurul nostru – mersul înainte al lumii sub imboldul comuniștilor, a acelei gigantice energii umane care fertilizează, înnoiește și înnobilează pământul și făptura oamenilor. Totdeodată cu aceasta, am încercat să redau evoluția acelei părți cinstite, dar dezorientate a lumii vechi care, sub influența binefăcătoare a comuniștilor, se integrează mersului înainte al societății”.

20171118_162040Tudor, Radu. Toate pânzele sus! / Radu Tudoran ; pref. de Vasile Morar. – Bucureşti: Arr, 2009. 2 vol.

Cât timp există ţinuturi necunoscute, oameni încă neîntâlniţi, experienţe încă neduse până la capăt, multe lucruri sunt posibile, şi depinde de om ce anume să aleagă în fiecare situaţie. Radu Tudoran însuşi a călătorit pe mările şi fluviile globului pământesc, a fost fascinat de lumea diversă, pestriţă a porturilor, de neprevăzutul din caracterul firilor alunecoase, nestatornice, dar a fost şi încrezător că în orice mediu social pot să existe, pur şi simplu, oameni morali: nobili în porniri, altruişti incurabili, generoşi dezinteresaţi şi fiinţe drepte cu semenii lor, în pofida tuturor greutăţilor şi obstacolelor întâlnite în cale. Nu aventura superficială şi egoistă îl preocupă pe Radu Tudoran, ci sensul moral pe care-l aduce cu ea călătoria plină de neaşteptat, cea receptată de alţii, ulterior, ca o aventură, Pentru el viaţa este tărâmul întâmplărilor care-şi developează tâlcul lor, iar romancierul nu trebuie decât să facă verosimilă înlănţuirea evenimentelor, acest idealism moral este recognoscibil în toată opera „fratelui Geo Bogza”, Radu Tudoran.

Vasile Morar

Vă aşteptăm la Biblioteca Centrală pentru a consulta cărţile!

20171118_162149

Sursa: www.cinemagia.ro