Publicat în ACTIVITĂȚI BC

Victoria Fonari descoperind Biblioteca Civica di Verona 


La 28 noiembrie 2022, am avut ocazia să cunosc Biblioteca Civică din Verona. M-a condus autoarea cărții Raisa Roșca. Este o instituție cu o istorie captivantă. Din 1792 instituția gata, dar publicului larg se deschide abia peste zece ani. Șeful de secție pentru copii Daniele Todeschi a fost încântat de cartea „Jurnalul micului călător din Chişinău” și aflând că în aceste pagini câteva sunt consacrate bibliotecii, ne-a ghidat prin multe săli. Dar inițial a insistat cartea să fie semnată și m-a asigurat că de azi înainte ea devine patrimoniul Bibliotecii Civice din Verona. 

Am descoperit raftul de cărți pentru copii în limba română, apoi de literatură artistică pentru maturi. Mergând prin săli am descoperit mediatica, periodicele. Un etaj întreg dedicat cercetării, unde la compartimentul Lingvistică erau câteva cărți în limba română. Dar comoara adevărată mi s-a deschis în fața ochilor la un moment în care mi s-a propus să intru singură – o sală deosebită cu cărți din secolele 15-17. Am admirat cum limba latină a păstrat gândurile filosofilor creștini. Coperta Sf. Augustin mă privea de parcă s-ar fi interesat care sunt gândurile cititorului secolului XXI. 

Am transmis darurile din partea Bibliotecii Municipale, i-am povestit despre evenimentele noastre și i-am spus de posibilul parteneriat. A rămas încântat de idee. Prin acest parteneriat și diaspora noastră va avea acces de a organiza evenimente frumoase în cadrul Bibliotecii din Verona așa cum la noi se organizează evenimente dedicate culturii italiene. 

Dr Victoria Fonari, conf. univ.

Publicat în ACTIVITĂȚI BC

Fii deștept! Ia un card inteligent!


Impactul campaniei

Pentru Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” luna septembrie este perioada cea mai intensă și mai activă de înscriere și de obținere a cardului de acces. O perioadă, în care dorește să le amintească părinților, elevilor și studenților că înscrierea la bibliotecă oferă posibilități pentru o reușită mai bună.

Obectivul Campaniei constă în atragerea utilizatorului în spațiul prietenos al bibliotecii, obținând cardul de acces gratuit. Înregistrarea oferă oportunități de a beneficia de serviciile și evenimentele bibliotecii, inclusiv împrumutul de carte și alte resurse.

În acest an Campania Fii deștep! Ia un card inteligent! a ajuns la cea de a IV-a ediție și a fost lansată în perioada 12-30 septembrie, la care au participat toate 27 filiale ale Bibliotecii Municipale, evident și Biblioteca Centrală.

Pe parcursul celor trei săptămâni de campanie, echipa Bibliotecii Centrale a depus efortul de atragere și fidelizare a unui număr cât mai mare de utilizatori noi la bibliotecă.

În acest an Biblioteca Centrală a dat start campaniei și a invitat utilizatorii să vină la bibliotecă, primul mesaj fiind lansat prin spotul promo Vino_la_Biblioteca­_ta, în care au fost promovate serviciile, programele și acțivitățile care au loc la bibliotecă.

Desigur nu au lipsit ambasadorii, personalități cunoscute în comunitate care au promovat imaginea și serviciile orefite de bibliotecă, de care au beneficiat și ei pe parcursul anilor, fiind studenți, în calitate de părinți sau ca personae deja angajate și realizate fiecare în domeniul său. Aici putem menționa nume cunoscute precum: Maria PILCHIN, scriitoare și critic literar; Ana SÂRBU, jurnalistă; Vitalie DOGARU, jurnalist; Diana COJOCARI, jurnalistă, specialist în comunicare Medpark; Elena GUȚU, jurnalistă; Viorica OLEINIC, profesoara de limba şi literatura română la IP Liceul „Da Vinci”. Fiecare din ambasadorii menționați au venit cu un mesaj video pentru comunitate, iar statistic vorbind au fost distribuite către utilizator 6 reportaje care au acumulat 3965 vizualizări, această cifră fiind un impact destul de pozitiv.

Cele trei săptămâni de campanie au fost vizibile și prin evenimentele care au avut loc pe parcusul perioadei: Întâlnire cu scriitoarea Radmila Popovici; Vernisarea Expoziției de pictură „Mama – icoană sfântă semnată de Leonid Popescu; Lansare de carte Îndrăznește să conduci TIMPUL de dr. Diana Ștefăneț”; Întâlnire cu scriitorul Jan Cornelius (Germania), la care au participat 198 de personae interesate.

Vizitele ghidate (7 la număr) au fost parte a suitei de activițăți din cadrul campaniei, elevii de la Liceul „Spiriu Haret”, Centrul de Excelență în Industria Ușoară, studenții de la Universitatea de Stat din Moldova (352 utilizatori) au făcut cunostință cu spațiile Bibliotecii Centrale și oferta de servicii pe care le oferă biblioteca, iar vizita în bibliotecă a atins cifra de 3820 de utilizatori. În cadrul campaniei au fost 278 utilizatori noi au obținut cardul de bibliotecă.

Campania a fost mediatizată de colega noastră Maria Bivol și la TVR Moldova în cadrul emisiunii TeleMatinal, durata reportajului fiind de 6:10 min și a avut peste 700 de vizualizări.

Mândri de realizările echipei. O campanie bine realizată. Vă așteptăm în contiuare la Biblioteca Centrală pentru a obține cardul inteligent.

Nadejda Mășcăuțanu, șef filială Biblioteca Centrală

Publicat în ACTIVITĂȚI BC

Limbile lumii – reflectate în colecția Moștenire (cărți vechi și rare editate până la 1950)


Biblioteca Municipală „B.P. Hașdeu”, deține în colecțiile sale de documente 2180 de cărți vechi și rare, editate până în 1950, dintre care mai mult de jumătate se păstrează  la Biblioteca Centrală. Dintre acestea aproximativ jumătate sunt în mai multe limbi ale lumii: engleză, franceză, germană, rusă și spaniolă etc.

Colecţia Moștenire a Bibliotecii Centrale deţine cărţi vechi, cu tiraj limitat, unele în doar 25 de exemplare pe teritoriul românesc, dintre care un exemplar în Colecția Moștenire, spre exemplu volumul „Orizont și stil” de Lucian Blaga, cărţi cu dedicaţii, cu însemnări ale unor personalităţi, alte semne distincte. Tipăriturile sunt deosebite nu doar prin aspect fizic: imprimări originale, legături, ex-librisuri, ilustrații etc., dar şi prin conţinut: monografii locale, biografii ale intelectualilor, bibliografii de carte, ilustrații de epocă, hărți etc. Unele poartă un caracter enciclopedic din domeniul istoriei, literaturii, culturii, filosofiei, sociologiei, esteticii, politicii, economiei, agriculturii.

Patrimoniul de carte al bibliotecii este constituit dintr-o varietate de documente, scrise și editate în ţară sau în afara ei cu mărturii ale creaţiei spirituale şi materiale, naţionale şi universale, recomandate mai cu seamă cercetătorilor. Ei vor găsi acele fire de ştiinţă ce leagă între ele secole şi oameni. Cărţile din această colecţie conţin un întreg univers de idei, păreri şi sentimente, astfel cunoaştem, studiem şi trăim trecutul plin de evenimente istorice ale unor culturi.

Fondul de carte veche și rară este cel mai bogat ca material informaţional şi conţinut ştiinţific. Cuprinde un șir de lucrări în limba rusă din diverse domenii ale ştiinţei: istorie, literatură, politică, filozofie, psihologie etc., precum și în alte limbi ale lumii, prezente în expoziție.

Cartea străină cuprinde opere din tezaurul universal, apărute de-a lungul sec. XVI-XIX în cele mai de seamă centre tipografice ale Europei: Paris, Varşovia, Lyon, Mexico, Madrid, București etc. Printre autorii notorii, operele cărora se păstreză în patrimoniul nostru sunt: Voltaire, Balzac, Hugo, Tasso etc. Ediţiile sunt în limbile engleză, franceză, germană, rusă, spaniolă, având tematică variată: literatură artistică, istorie, religie, matematică, medicină, agricultură, sociologie etc. Multe din acestea au fost tipărite la Moscova, Sankt-Peterburg privind istoria, sociologia, adunate de Alexandru V. Boldur și donate de către soția sa, Nina Boldur bibliotecii, adresând și o scrisoare către directorul general, la acea vreme dna Lidia Kulikovski.

            Cea mai veche care se păstrează în colecție datează cu anul 1816, editată la Sankt-Peterburg în limba rusă se numește „Oпыт Российской библиографии или Полный словарь сосинений и переводов”, adunate de Vasilii Solicovâi, slujitor la Biblioteca Publică Imperială.

Ca această carte să apară a trebuit să treacă prin mai multe cenzuri: Comitetul pentru cenzură, Depatamentul Ministerului Învățământului, Două exemplare către Biblioteca Publică Imperială și unul Academiei de Știință Imperială.

Acest volum (4) este de fapt o bibliografie a lucrărilor, inclusiv traduceri, cărți tipărite, cu enumărarea lor alfabetică de la O la C (alfabet rus), socotită la acea vreme ca ceva nou în știința rusă. În volum de față găsim și referințe privind istoria tiparului în Rusia cât și în Europa, chiar și însemnări despre cărțile rare cu extrase din ele. Cartea are o „vârstă” de 206 ani, dar a fost păstrată bine și acum este la îndemâna cercetătorilor, în curând va fi digitizată și va avea o viață nouă pentru multe generații de acum înainte.

Primele cărți în limba franceză au fost aduse în perioada pe când  Basarabia era gubernie a Imperiului Țarist, din anul 1832, scriu specialiștii de la Biblioteca Națională a Moldovei.

Nu se cunoaște cum a ajuns cartea „Ierusalem delivree”, vol. I, autor Tasso Torquato, editată la Paris, în 1818 în colecția Moștenire la Biblioteca Centrală, filială a BM „B.P. Hasdeu”. Cartea a fost tradusă din italiană. În 204 de ani nu a suferit vre-o restaurare și este într-o stare bună.

Un interes deosebit prezintă cărțile în limbi străine din colecția Alexandru V. Boldur.

Păstrate ca piese de valoare au fost adăpostite cu grijă şi siguranţă ca un bogat tezaur bibliofil în colecția Cartea veche și rară a bibliotecii.

Modestul patrimoniu bibliografic al Colecției poate constitui un obiect de studiu al cercetărilor ştiinţifice din diferite domenii. Digitizarea contribuie la punerea materialului în circuitul ştiinţific și reprezintă unul din obiectivele stabilite de bibliotecă. Astfel, o lume ascunsă a cărţilor vechi, plină de mister şi enigme aşteaptă şi îndeamnă cercetătorii spre studierea şi redescoperirea destinelor lor.

Thomas Carlyle a spus „Tot ceea ce a făcut, ce a gândit, ce a cucerit şi ce a fost umanitatea este păstrat ca prin minune în paginile cărţilor”.

Nu se cunosc toate mijloacele prin care au ajuns pe rafturile noastre unele din preţioasele tipărituri, dar intuim că  o bună parte sunt din donaţiile persoanelor cointeresate de promovarea şi dezvoltarea culturii. Aceste cărţi au îmbogăţit colecţia şi au oferit o şansă cititorilor curioși de a se informa.

Cărțile expuse cuprind anii 1816-1945.

Cărțile din colecția Moștenire nu se împrumută la domiciliu, dar le puteți citi accesând Biblioteca Digitală, care permanent se completează cu noi cărți digitizate.

Lista  bibliografică a cărților expuse:

Cărți în limba engleză:

  1. Boldur, Alexandru V. Great Thrace / Alexandru V. Boldur. – Madrid : Carpații, s. a. – 39 p.
  2. Constante, Lena. Savoury rumanian dishes and choice / Lena Constante. – Bucureşti : s.n., 1939. – 153 p.
  3. Tennyson, Alfred. Poetical Works / Alfred Tennyson. – London : Macmillan & Co, 1902. – 648 p.

Cărți în limba franceză:

  • Brehm, A.E. L’homme et les animaux / A.E. Brehm. – Paris : Librairie J.- B. Bailliere et Fils, 1884. – 780 p. : il. – (Series: Merveilles de la nature).
  • Dide, Auguste.J.-J. Rousseau: le Protestantisme et La Revolution française / August Dide. – Paris : Ernest Flammarion, s.a. – 312 p.
  • Dürer Albert. Les Grands graveur :[album] / Albert Dürer. – Paris : Hachette et Cie, 1913. – 15 p.
  • Henri, Robert. Les grands proces de l’histoire : [în vol.] / Robert Henri. – Vol. 1. – Paris : Payot, 1926. – 268 p.
  •  Iorga, Nicolae.Histoire des roumains de Transylvanie et de Hongrie : [în vol.] / Nicolae Iorga. – Vol. 2 . – Bucureşti : s.n., 1940. – 351 p.
  • La Grande encyclopedie : [Inventaire raisonne des sciences, des letrres et des arts par une savants et de gens de lettres] : [în vol.]. – Vol. 12. – Paris : Editeurs H. Lamirault et Cgnie, s.a. – 1200 p. : Il. + 4 hărţi color.
  • La Madelène, Jules de. Le Marquis des Saffras / Jules de La Madelène. – Paris : Librairie Nouvelle, 1858. – 320 p.
  •  La Petite Illustration : [în vol.]. – Vol. 29. – Paris : s.n., 1919. – 316 p. : il.
  • La reforme agraire en Roumanie et les optants hongrois de Transylvanie devant la Societe de nations : mars-juillet 1923. Paris : Jouve & Cgnie, 1924. – 188 p.
  • Larousse du XX-e siècle : [en six volumes.] / coord. : Paul Auge. – Vol. 5. – Paris : Librairie Larousse, 1932. – 1106 p.
  •  Maupassant, Guy de. Contes du jour et de la nuit / Guy de Maupassant. –  Paris : C. Marpon et E. Flammaeion, s.a. – 255 p.
  • Morand, Paul.Ouvert la nuit / Paul Morand. – Paris : Editions de la Nouvelle Revue Francaise, 1922. – 195 p.
  • Taine, Hippolyte.Philosophie de l’art / Hippolyte Taine : [în tom.]. – T. 1. – Paris : 6-me éd., 1893. – 330 p.
  • Tasso, Torquato. Jerusalem delivree / Torquato Tasso. – Paris : Bossange et Masson Libraires, 1818. – 272 p.
  •  Zambaccian, K.H. Grigorescu : cu 14 planşe colorate şi 94 reproduceri în alb și negru. –  Bucureşti : Cartea Românească, 1945. – 48 p. : 14 planşe, 94 reprod.
  • Zola, Emil. L’argent / Emil Zola. – Paris : Bibliotheque-Charpentier, 1891. – 445 p. – (Col. „Les Rougon-Macquart”).
  • Zola, Emile.La Débacle / Emile Zola. – Paris : Bibliotheque-Charpentier, 1892. – 636 p.
  • Zola, Emile. L’assommoir / Emile Zola. – Paris : G. Charpentier, 1878. – 569 p. – (Col. „Les Rougon-Macquart”).
  • Zola, Emile. Une page d’amour / Emile Zola. – Paris : Bibliotheque-Charpentier, 1907. am

Cărți în limba germană:

  • Keyserling, Eduard von. Beate und Mareile : Eine Schloßgeschichte / Eduard von Keyserling. – Berlin : S. Fischer, 1903. – 144 p.
  • Muller, Carl Friedrich. Samtliche Werke. Zwolster Band (12-14). – Leipzig : Mar Heffes.
  • Reuters, Friz. Samtliche Werke. Zwolster Band (12-14). – Leipzig : Mar Heffes.
  • Storm, Theodor. Samtliche Werke / Theodor Storn. – Berlin, Hamburg, Braunschweig : Verlag von Georg Westermann, 1917. – 352 p.
  • Strass, Rudolph. Lieb Faterland : [roman] / Rudolph Strass. – Berlin, Viena : Ullstein & Co., 1914. – 318 p.
  • Uhlands, Ludwig.Werke [and Bad]. – Band 1. – Leipzig : s.n., s.a. – 216 s. + 1 l. portr.
  • Wedekind, Frank. Gefammelte Werke. Die Deutsche Literatur [în vol.] / Frank Wedekind. – Vol. 8. – S.l. : Georg Muller, 1920. – 232 p.
  • Wessenhoff, Josef. Leben und Gedanken des Herrn Siegmund von Podfilipsk / Josef Wessenhoff. – Berlin : Fischer, 1916. – 231p.

Cărți în limba rusă:

  • Gollerbah, È. Gorod muz / È.  Gollerbah. – Leningrad : s.n., s.a. – 92 s.
  • Izbrannye komedii.T. 2. – Moskva, Leningrad : Academia, 1935. – 575 s.
  • Lacombe, P. Sociologiskie osnovy istorii / P. Lacombe. –  Sankt Peterburg, 1895. – 354 s.
  • Legendy o Krishne. – T. 1. – Moskva, Leningrad : Izd-vo Akademii nauk SSSR, 1937. – 471 s.
  • Lessing, Gotthold Ephraim. Natan΄ Mudryj : dramatičeskoe stihotvorenie / Gotthold Ephraim Lessing. – Sankt Peterburg : Marc, 1897. – 402 s. : portr.
  • Mežov˝, V.I. Pâtoe pribavlenie k˝ sistematičeskoj rospisi knigam˝ Ivana Il΄iča Glazunova / V.I. Mežov˝. –  Sankt Peterburg : s.n., 1889. – 999 c.              
  • Pleŝeev, Aleksej. Stihotvoreniâ / Aleksej Pleŝeev. – Sankt Peterburg : Tipogr. A.S. Suvorina, 1898. –  837 s.
  • Solikov Vasilii. Opyt rossijskoj bibliografii ili polnyj slovar΄ sočinenij i perevodov. – T. 4 : (O-C). –  Sankt Peterburg : s.n.,1816. –  527 s.
  • Sollogub, Vladimir. Tarantas΄: putevyâ vpečatleniâ : sočinenie / Vladimir Sollogub. –  Sankt Peterburg : Izd-vo knigoprodavca Andreâ Ivanova, 1845. – 170 s. : il.
  • Tasso, Torquato. Osvoboždenyj Ierusalim : Poèma v dvadcati pesnâh v perevodah rus. Pisatelej / Torquato Tasso. – Sankt Peterburg : Izdanie I. Glazunova, 1899. –185 s.
  •  Vinogradova, P.G. Kniga dlâ čteniâ po istorii srednih vekov / P.G.Vinogradova. – Moskva : s.n., 1914. – 584 s.
  • Walling, William. Poslanie Rossii : Istinnoe značenie Russkoj Revolûcii / William Walling. – Berlin : Eberhard Frowein Verlag, 1910. – 407 p. : il.
  • Woermann, K. Istoriâ iskusstva vseh˝ vremen˝ i narodov˝ / K. Woermann. T. 2: Iskusstvo hristianskih˝ narodov˝ do konca 15 stoletiâ. – Sankt Peterburg : Knigoizd. Tov-vo „Prosveŝenie”, s.a. – 938 s. : il.

Cărți în limba spaniolă:

Natalia Smirnov, șef sector Carte veche și rară

Publicat în istoria Basarabiei, istoria românilor, epoca modernă, personalităţi istorice

Valorificarea colecțiilor speciale la Biblioteca Centrală a BM „B.P. Hasdeu”: 100 de cărți digitizate


Expoziție virtuală. Secțiunea a II-a din materialul video online expus pe Blogul Bibliotecii Centrale

Colecțiile speciale sunt constituite din documente (carte și non-carte) de valoare patrimonială deosebită, care solicită o atenție specială în păstrarea și mânuira lor.

Acum 30 de ani IFLA, în colaborare cu UNESCO, a lansat programul Memoria lumii cu scopul salvgaldării patrimoniului documentar, precizând toate tipurile de documente cuprinse în noțiunea de Colecții speciale: manuscrise; patrimoniu imprimat; patrimoniu audiovizual; patrimoniu informațional; documente de arhivă.

Biblioteca Municipală  „B.P. Hasdeu”, inclusiv Biblioteca Centrală și-a propus să asigure, în anul 2022 necesitățile de informare, de cercetare și studiu, de lectură și de recreere ale utilizatorilor asigurând accesul gratuit și liber la serviciile sale, la facilitățile informaționale și la colecția specială de documente. Digitizarea colecției „Moștenire”, carte veche și rară este unul dintre obiective, contribuind astfel la crearea Bibliotecii digitale a Bibliotecii Municipale B.P. Hasdeu”.

Pentru început, au fost identificate acele documente de patrimoniu, care ar scoate în evidență colecțiile: dinastiei Hâjdeu-Hașdeu, Alexandru V. Boldur și ale altor personalități notorii cărora nu le-a fost indiferentă soarta românilor și în special a basarabenilor.

Expoziția de carte virtuală Valorificarea colecțiilor speciale (100 de cărți digitizate deținute de Biblioteca Centrală) este o expoziție de cronică, care cuprinde șapte secțiuni (videouri/7 slide-uri). Documentele expuse sunt complet digitizate și se regăsesc în Biblioteca digitală a Bibliotecii Municipale B.P. Hasdeu.

Deoarece aceste șapte secțiuni cuprind documente care ocupă un spațiu vast de informații în descrierea lor, vom posta câte o secțiune, lunar. Astfel am demarat un ciclu al expoziției virtuale, care se va realiza o dată pe lună, oferind acces rapid la materiale și informații despre documente, despre valoarea cărții, dar și o bibliogafie a lucrărlor prezentate.

A doua secțiune (prima publicată în iunie) cuprinde 15 cărți, documente de patrimoniu, care scot în evidență atât colecția dinastiei Hâjdeu-Hașdeu cât și lucrări ale celor mai vestiți autori care s-au preocupat de viața și activitatea dinastiei, cum ar fi prof. Aurelian Sacerdoțeanu,Pan Halippa, Ion Brătianu, Barbu Lăzăreanu, Liviu Marian,Gh. Adamescu, Ioan Pelivan, Th. Holban, Cetățenii Craioveni, Iuliu Dragomiresu.           

Sunt expuse 15 cărți

Din porunca dnei dr. Lidia Kulikovski, director general la Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu”, la acea vreme, cea mai mare parte a documentelor expuse au fost xerocopiate din Biblioteca Academiei Române, de către regretatul Pavel Balmuș, distins critic și istoric literar, presedinte al Societatii bibliofililor din Moldova „Paul Mihail” și al Centrului National de Hasdeologie de pe langă Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, la acea vreme.

În calitatea sa de cercetător, Pavel Balmuș s-a preocupat de investigația de arhivă. Astfel, de-a lungul anilor, a pus în circulație informații inedite – sau mai puțin cunoscute – referitoare la scriitorii noștri clasici și, în mod deosebit, la dinastia de cărturari basarabeni Hajdău-Hasdeu – „Pagini din istoria culturii și literaturii moldovenești” (1979) și „Studii si materiale despre Alexandru si Boleslav Hajdău” (1984). Sub îngrijirea Domniei sale, apar un șir de selecții din opera acestor înaintași, iar în 2002 vede lumina tiparului culegerea colectivă „Pro Fide et Patria: contribuții la studierea vieții și activității membrilor familiei Hajdău-Hasdeu”. De asemenea, prefațează volumele mai multor scriitori clasici și semnează numeroase studii despre N. Costin, B.P. Hasdeu, M. Eminescu, C. Stere, Al. Mateevici ș.a.

Hașdeu, B.P. Cuvente den bătrîni. T. 3 : Istoria limbei române. Partea I : Principie de linguistică. – Bucureşti : Noua Tipografie Naţională, 1881. – 160 p.

În 1880, B.P. Hașdeu scria la introducerea acestei publicații, Istoria limbii romane, vol. III, că nimic mai social ca limba, nodul cel mai puternic, dacă nu chiar temelia sociatății. Nimic mai expus, prin urmare, la pericolul unor aprecieri emoționale în loc de cele raționale. Limba unui popor se confundă și se identifică cu naționalitatea lui, cu memoria părinților, cu leagănul, cu mama, de unde ea se și numește „limba maternă”, expresiune sublimă, necunoscută antichității, născută în Italia din veacul de mijloc.

Acest volum datează cu anul 1881, este într-o stare avansată de distrugere, cu toate acestea paginile pot fi citite, doar cu exepția unora. Cartea este digitizată și poate fi citită online pe Biblioteca Digitală a BC filială a BM „B.P. Hasdeu”. La scrierea acestei lucrări B.P. Hasdeu a consultat 187 de surse.  Înainte să se lase de politică și în mare parte de literatură se dăruiește științei. Marile lucrări care i-au adus notorietate în țară dar și peste hotarele ei sunt   Istoria Critică a Romaniloru despre care am scris în prima secțiune a expoziției și Cuvente den bătrâni, ediția din 1881.       

Lăzăreanu, Barbu. Cu privire la B.P. HASDEU: 1868. – Nr 23/25 ; 29/31 ;36/37. – București : Tipografiile Române Unite, 1936. – S.A.R. București : Cartea Românească. – 40 p.

Publicată în 1937, Barbu Lăzăreanu poet, istoric literar, publicist a scris mai multe cărți publicate în seria Cu privire la:….., dintre care primele trei cărți dedicate lui Eminescu, B.P. Hasdeu, Ioan Creangă. A patra carte este o continuare a celei dintâi, lui Eminescu.

În cele 40 de pagini, autorul și-a asumat o descriere a mai multor fenomene legate de activitatea lui B.P. Hasdeu, unele neștiute. O surpriză pentru citiror este Testamentul lui Bogdan Petriceicu-Hasdeu, cuprins în poezia „Gaudeamus”, publicată în „Revista Nouă”.

„Când o fi ca să duceți la criptă,

Nu pe mine – căci eu nu mă las! _

Dar pe vasu-mi în care-i înfiptă

Cea făcle sclipind din cel vas

O senină

lumină

pe-un ceas.

Poezia are șase strofe. Trebuie citită ca să simțim cum B.P. Hașdeu și-a visat dorința de după moarte. Petrecut la cimitirul Bellu către cavoul Hașdeilor în august 1907, Liberalul din Iași, scria în octombrie al aceluiași an un articol „Uitat prea curând” .

Oamenii de știință au reușit să-i studieze viața și opera și astfel cititorul din toate timpurile va ști despre culmile atinse ale acestei personalități unice în istoria literaturii.

Poezia îndeamnă la bucurie, deoarece Hașdeu credea că va fi eliberat după moartea corpului chinuit și că dincolo îl așteaptă duhurile care-l vor întoarce pentru a lua parte la propria-i înmormântare:

Și cu suflete dragi, car în soare Tot adastă sosirea-mi cu jind, Eu veni-voi la cea sărbătoare, Pe cosciugul meu raze-npletind, O zglobie         chindie                  să-ntind  Să mă bucur sătul de-a mai plânge Ce mai lacrimi vărsa-i pân-să plec! Aș putea la un loc de le-aș strânge, Înotând prin durerea-mi să trec Și cea groapă                   De-o șchioapă                                       s-o-nec  

 Cartea, donată bibliotecii de către V. Malanețchi, cercetător, scriitor și publicist, în 2002, conține ilustrații inedite cu B.P. Hașdeu precum și exlibrisuri.

Pelivan, Ioan. Două documente privitoare la Mihail V. Stroescu / Scrisoarea lui Mihail V. Stroescu către B.P. Hașdeu.    Viața Basarabiei Anul XII, nr. 9-10, septembrie 1943. – București, 1943. – 7 p.

Mihail V. Stroescu, personalitate cu adânc sentiment național și democratic, s-a adresat cu o scrisoare de susținere către, prietenul său de școală, B.P. Hașdeu în octombrie 1882, privind deschiderea unei catedre de limbă românească în cadrul Universității din Odesa, oferindu-se să întrețină din propriile resurse profesorii și biblioteca. Cu durere în suflet a scris despre necesitatea studierii trecutului fără de care nu se poate dezvolta nici conștiința, nici sentimentul de demnitate și de mândrie națională. Un fragment din scrisoare, care parcă e desprins din zilele noastre:

„….Deși trăim în secolul greu al predominării brutale, care hotărăște destinele popoarelor, totuși nu se poate crede că aceasta va duce la ruinarea generală, materială și morală, și ei vor căuta în schimb această politică dezastruoasă.

Spre acest adevăr îi va duce deșteptarea intelectuală a popoarelor…

Acest mare patriot și generos filantrop a decedat 7 ani mai târziu.

Adamescu Gh. Bogdan-Petriceicu-Hasdeu : Conferință pentru comemorarea lui în seara de 4 decembrie 1927 la Ateneul Român (Extras din „Anuarul Ateneului pe 1927. – București : Tipografia „Ion Văcărescu”, 1929. – 18 p.

Școlar al lui B.P. Hașdeu, discursul lui Adamescu a descris cu amănunte istoricul familiei, cariera agitată, activitatea științifică, publicistică și literară, politică.

Un fragment din discursul lui Adamescu, actual și în zilele noastre, scis acum 100 de ani.:

„…De aceea Hasdeu se crede îndreptățit să ridice glasul său, să demaște pe înșelători, să facă pe fiecare atent asupra metodelor politice ale Muscalilor: închisoarea, gonirea în Siberia, execuția capitală sau fără judecată, sau cu alte vorbe: călăul, cnuta și Siberia.

Nu avem dreptul să zicem că cuvântările lui Hașdeu trăesc și azi?…”

 În carte găsim poeziile „Așteptând” și „Gaudeamus”.

Marian, Liviu. Activitatea publicistică a lui B.P. Hasdeu. – Chișinău : Tipografia băncii centrale cooperatiste, 1932. – 16 p.

Din carte reținem că B.P. Hașdeu a avut o lungă și bogată activitate publicistică, de aproape 50 de ani, în care timp a redactat personal 10 reviste și ziare, în curs de 30 de ani, iar restul 20 de ani i-a folosit colaborând și la peste 27 de alte ziare și reviste.

Marian, Liviu. Bogdan Petriceicu Hașdeu : Schiță biografică și bibliografică. – București,  „Cartea românească”, 1928. – 28p.

Donată de N.N. Romanenco, istoric, publicist, în 1998, ediția este una dintre primele care cuprinde o schiță biografică și bibliografică a lui Bogdan Petriceicu Hașdeu. Aici găsim bibliografia operelor lui B.P. Hasdeu compusă din 45 de lucrări tipărite în volum și în Analele Academiei Române, 10 surse de ziare și reviste redactate de B.P. Hasdeu, precum și lucrări care au apărut după moarte.

Halippa, Pan. Pe urmele lui B.P. Hasdeu. –  Viața Basarabiei Anul XII, nr. 9-10, septembrie-octombrie 1943, pag.561-566. – București, 1943. – 6 p.

În aceste șase pagini, din cuvântarea lui Pan Halippa într-o conferință în sala Ateneului Român, desprindem informații neștiute despre viața și opera acestui gigant al geniului românesc, luptăror neînfricat al imperialismului rusesc. În 1943, pre puțin cunoscut încă în Basarabia, autorul scria:

„Ca un prinț sărac, slab și bolnăvicios, prigonit de soartă, ca un om genial, strălucitor, de un spirit satanic, impunător printr-o știință enciclopedică, dobândită la 20 de ani între un duel și un banchet intim, ca un original de care nu se putea apropia nimeni, fără a fi uimit și rănit de însușirile lui superioare și de inferioritatea unui spirit agresiv, care nu cruța nimic, nici pentru el cel mai sfânt principiu, ori pentru pentru cea mai firească legătură._astfel căzu el la Iași…, în țara unde cârmuiseră ai lui”

În continuare puteți citi din detaliile pățaniilor și suferințelor lui B.P. Hașdeu, pentru a înțelege toate greutățile pe care le-a învins prin muncă, luptă și răbdare înaintașul și eroul nostru.

Sacerdoțeanu, Aurelian. „Împământenirea” lui Hasdeu. Extras din Revista „Studii și cercetări istorice, Anul I, nr. 1. Buletin al Institutului de Istorie Națională „A.D. Xenopol” . – Iași, Tipografia „Liga Culturală”, 1943. – 6 p.

Autorul spunea la acea vreme că „Viața omului fenominal care a fost B.P. Hașdeu are încă multe date rămase ascunse. Cu fiecare prilej, se pot aduce lucruri noi atât în ceea ce privește persoana lui cât și opera, mai totdeauna actuală. Biografii săi, chiar aceia care i s-au dedicat în întregime, n-au despuiat totul, n-au fixat toate datele…”

Autorul aduce detalii despre renunțarea lui B.P. Hașdeu la supușenia rusească și trecerea Prutului în Moldova. Citim despre neplăcerele privitoare la cetățenie. Tot ce i s-a întâmplat lui Hașdeu mai departe, după data de 16 februarie 1857, devenind „pământean” privește deja pe un Român nu pe un supus rusesc, chiar dacă era cerută extrădarea lui. Găsim aici și anexe privind corespondența Consulatului rusesc privitoare la idigenatul lui B.P. Hașdeu.

Dragomirescu, Iuliu. Ideile și faptele lui Bogdan Petriceicu Hașdeu: Partea I 1836-1863. – București, 1913. – 46 p.

Această copie face parte din Colecția Clara și Pavel Balmuș. Prima pagină cuprinde o poză a lui B.P. Hașdeu cu dedicație pentru autorul cărții. Cartea a apărut în 1912, la 5 ani după moartea lui Hașdeu și la 100 de ani de la răpirea Basarabiei. Cartea cuprinde marca familiei Hașdeu (foto), numeroase ilustrații cu Hașdeu, copii ale scrisorilor-manuscris, traduse din limba rusă, adresate de către tatăl său. Într-una din ele Alexandru Hașdeu scria:

 „…Că neamul Petriceicu se trage din dinastia domnească a lui Dragoș, încă din jumătatea veacului al XIV. Că neamul Hașdeu a fost din cele mai vechi neamuri boerești ale Moldovei, fiind cunoscut din anul 1400 în numărul „celor mari” cum n-au fost în acea vreme nici Sturzeștii, nici Balșii. Că neamul Hașdeu, prin înrudire este legat cu casele princiare ale lui Movilă, Barnovschii, Brâncoveanu și altele, cari au intrat în veacul al XVII-lea în rudire cu casa lui Petriceicu…”

În închinare (prefață) autorul a scris: „…Și ce alt omagiu se poate aduce sorei noastre captive, decât glorificarea vieței sublime și faptelor incomparabile cu care un Basarabean s-a stins pe cerul întregii Românii! A fost dat unui Basarabean să înalțe cultura românească, a fost dat unui Basarabean să fie cel mai mare dintre Românii veacului în care Basarabia a suferit împilarea moscovită. Hașdeu a avut conștiința sa plină de această dramă zguduitoare a României noastre și întotdeauna s-a zbătut cu durerea și cu surda ei revoltă. Sfâșietorul cântec al României el nu l-a ascultat decât prin glasul Basarabiei și nimeni nu l-a înțeles atât de mult. Ochii inimii sale moldovenești au fost totdeauna atentivi spre răsăritul nordic și parcă o groapă adâncă sau o rană mortală el a purtat toată viața în sufletul lui: Basarabia”.

Hașdeu, B.P. Basarabii: Cine? – De unde?  – De când? Partea I. – Bucureşti : Stabilimentul Grafic I.V. Sosecu, 1894. – 23p.: il.

Ca și celelalte, cartea a fost xerocopiată de Pavel Balmuș în Biblioteca Academiei Române.

Din cuprins aflăm despre conținutul cărții, despre cine, de când și de unde sunt Basarabii:

I-Basarabii n-au fost o familie, ci o castă, II-Basarabia este o compozițiune din titlul Ban și din numele de familie Sarabă, III-Sarabii este numele castei nobilitare la Daci, IV-O urmă a dacicului saraba în graiul românesc de astăzi, V-„Capul negru” este emblema eraldică a Basarabilor, VI-Sarabii au fost cunoscuți vecinilor sub porecla de Arabi, VII-Împărații Filip și Liciniu au fost Daci din casta Sarabilor, VIII-Alți Sarabi împărați români, IX-Concluziunea.

Hașdeu, B.P. La Valachie : Jusqu’en 1400. – Bucureşti, 1878. – 120p.

Istoria critică a românilor. Valahii până în 1400.

    În 1878 se publică prima parte a Istoriei critice în traducere franceză sub titlul: B.P. Hasdeu/Histoire critique des Roumains/La Valachie/ jusqu’en 1400/1/Extension territoriale/, Edition entierement refondue/ traduit du roumain sous les yeux de Pauteur/par/Frederic Dame/professeur de literature francaise/Bucarest/Librairie J. Szollâsy, Editeur/ Calea Mogosoaii, 46, Place du Thâtre/1878.

Volumul, cuprinzînd 144 (XXIV + 120) de pagini, se deschide cu o scurtă introducere, semnată de Fr. Dame, în care este elogiată Istoria critică. Traducătorul întocmește apoi, pe sase pagini, o „notice biographique sur Pauteur”, cu lista lucrărilor mai importante ale lui Hașdeu împreună cu trimiterile bibliografice conținând aprecieri ale unor somități științifice la adresa savantului român. Urmează prefața, care se identifică numai parțial cu prima parte a celei din textul original.

Hașdeu, B.P. Domnița Ruxanda : O schiță dramatică în 5 acte. – România, 1868. – 26p.

Lucrarea este una dintre primele încercări literare.Imi închipui că nu foarte mulți cunosc că acești doi ochi ca două nestemate au avut-o ca stăpână pe fiica cea mică a domnitorului Vasile Lupu.

„…Undeva în Ucraina, la Muzeul Bogdan Hmelnițki din micul orășel Cehrin/Cihirin/Chykhyryn, am descoperit-o pe Ruxandra Lupu – denumită de ucraineni Rozanda – si datorită acestui tablou am descoperit o părticică din istoria Moldovei”.
Cehrin a fost cândva un oraș relativ important, un fel de capitală neoficială a cazacilor zaporojeni.

Despre tatal ei, domnitor al Moldovei si om iubitor de cultura, puteti gasi multe informatii pe net.
Vasile Lupu (1595-1661), cu o domnie lunga pe tronul Moldovei, a ramas in istorie ca un om aspru dar bun gospodar (finansist), un domn carturar, un om caruia ii placea fastul in viata personala.

Viața Ruxandei Lupu nu va fi ușoara și se va încheia tragic, la fel ca viata nenumaratelor alte printese lipsite de protectție. Pentru a afla destinul ei va invit sa cititi piesa.

Marian, Liviu. Alexandru Hasdeu și Academia Română. – București : Monitorul Oficial, 1932. – 44 p.

Această copie face parte din Colecția Clara și Pavel Balmuș, donată bibliotecii.

Acest volum, al VI-lea a fost scris după Dosarul secret nr.41din 1867 al Guvernatorului Basarabiei, cu 24 documente,între care 11 scrisori de la Alexandru Hasdeu.

Autorul ne spune că Academia Română a fost mai întâi Societate literară română. În 1866, ministrul Cultelor și instrucțiunii publice C.A. Rosetti, prevedea la art.IV al regulamentului, că noua societate se va compune din 21 de membri, care vor reprezenta toate provinciile românești. Printre aceștea urmau să fie și trei Români basarabeni: cavalerul Costache Stamati, Alexandru Hasdeu și Ioan Străjescu. Alexandru Hasdeu a fost împiedicat de autoritățile rusești de a se prezenta la prima adunare constitutivă,convocată pe 1 august 1867. În scurt timp Hasdeu a demisionat din societate, dar lasă o scrisoare importantă în care arată că în Rusia, la Mosova se află în manuscris două lexicoane de limba română. Unul în   biblioteca imperiale de istoria și antichitățile rusești la Universitatea din Moscova, iar al doilea în biblioteca fostă a grafului Tolstoi, iar mai apoi a guvernului. Se mai află la Moscova manuscrisul lui Dimitrie Cantemir „Descrierea Moldovei”, manuscrisele lui Nicolae Milescu și al părintelui Dosoftei. Alexandru Hasdeu recomandă societății a cumpăra copia acestor opere atât de prețioase pentru români. Conferința a hotărât a trimite la Moscova pe cineva din guvern pentru a aduce originalele și a le cipia în Basarabia. Până la urmă, conferința l-a proclamat membru de onoare al societății. Dar Alexandru Hasdeu n-a supraviețuit lung timp acestui omagiu, adus patriotismului său românesc de către frații săi liberi de peste Prut, deoarece moare la Hotin pe 2 noiembrie 1872.

Recomandăm acest studiu, scris acum 90 de ani, cu multă străduință de autor, care aduce în lucrare corespondența lui A. Hasdeu cu autoritățile, ilustrații-reproducere foto a portretului în ulei din colecția Academiei Române, coperta dosarului secret nr. 41 din 1867 din cancelaria guvernatorului Basarabiei, copii ale manuscriselor: decretul prin care A. Hasdeu este numit membru al „Societății literare române” din București.

Familia Hâjdăilor : Viața și opera lui Tadeu și Alexandru Hâjdău. – „Arhiva”, anul XXXVII, Nr 1. – 1929. – 21 p.

Această lucrare aparține lui Lucian Predescu, istoriograf, scriitor și publicist român, născut în 1907 la Iași. Pentru a aduce cât mai multă lumină în descrierea familiei Hâjdăilor, au fost consultate 33 de surse bibliografice.

Genealogia și biografia lui Bogdan Petriceicu Hasdeu. – Craiova, 1884. – 16 p.

La propunerea deputaților craioveni, în 1884, inspirați de sentimente nobile și patriotice s-a luat decizia de a aduce lumină în trecutul distinsului nume B.P. Hașdeu.

Natalia Smirnov, șef sector carte veche și rară

Publicat în interpreți din Moldova, muzica

Cărți despre interpreții Doina și Ion Aldea-Teodorovici


Două inimi gemene : Festival concurs internațional de muzică ușoară: In memoriam Doina și Ion Aldea-Teodorovici / PP „Viața Ta”. – Chișinău : Viața ta, 2017. – 80 p. : fot.

„Pe parcursul anilor, festivalul concurs internațional de muzică ușoară „Două inimi gemene” in memoriam Doina și Ion Aldea Teodorovici, a devenit o sărbătoare a spiritului și a cântecului!

Prin ceația celor „Două povești tinerești!” – Doina și Ion – vorbim din nou de Eminescu, de Tricolor, de dragoste de Țară, de Strămoși și de Grai… Nu pentru a ne aminti, ci pentru a fi siguri că NU am uitat” se afirmă la începutul cărții.

Ion și Doina, Doina și Ion / alcăt. : Boris Parii. – Chişinău : Basarabia, 1994. – 182 p. : il., foto, portr.

În carte, găsiți informații despre biografia și activitea artistică a soților Teodorovici. Cartea include și fotografii alb-negru.

Plăieșu, Raisa. Făclii de cântec și de dor : Poezii dedicate celor doi martiri naționali, Doinei și Ion Aldea-Teodorovici. – Chișinău : Editura Iulian, 2012. – 28 p.

Cartea include versuri dedicate celor doi martiri naționali.

Marin, Gheorghe. Misiuni şi destine : Proză documentară cu fotografii / Gheorghe Marin. – Chişinău : Pontos, 2008. – 247 p. : il.

În capitolul IV include: texte autobiografice al autorului cu referire la familie, albinărit, război, foamete, cuplul Ion și Doina Aldea-Teodorovici, Rugă pentru Cristi (în memoria lui Ion și Doina Aldea-Teodorovici) semnată de Claudia Partole, întâlnirea cu primul cosmonaut Iurie Gagarin la Sovietul orășenesc Chișinău, mecenatul Anatol Josan și editarea de carte. Capitolul V. Despre autor conține texte despre Gheorghe Marin semnate de Iurie Colesnic, acad. Nicolae Dabija, Claudia Partole, Tudor Țopa și Gheorghe Gheorghiu.