Poetul, prozatorul şi eseistul Alecu Russo (originar din Basarabia), un ideolog al generației de la 1848
Alecu Russo s-a născut la 17 martie 1819, Străşeni – Lăpuşna. A decedat la 5 februarie 1859, Iași. A fost poet, prozator, eseist, memorialist și critic literar român (originar din Basarabia), ideolog al generației de la 1848. Este autorul volumului Cântarea României, tipărit anonim. Fără a revendica vreodată explicit această operă, a furnizat unul dintre cele mai cunoscute litigii de paternitate literară din istoria literaturii române. A participat la Revoluția de la 1848 din Moldova, după care a luat parte la Marea Adunare Națională românească de la Blaj din 3/15 mai 1848 și la adunarea de la Lugoj din 15/27 iunie 1848. A fost arestat la Dej și întemnițat la Cluj. A militat pentru Unirea Principatelor Române. A murit de tuberculoză şi este înmormântat la Biserica Bărboi din Iaşi.
Russo, Alecu. Opere / Alecu Russo ; ed. îngr., st. introd., tabel cronologic, note și comentarii de Teodor Vârgolici. – Chișinău : Știința, 2015. – 284 p.
„În jurul anului 1840, când Alecu Russo elaborează primele sale scrieri, literatura română se afla în faza inițială a constituirii ei moderne. Gazetele erau puține. În 1829, la 8 aprilie, apăruse primul număr din Curierul românesc, la București; Iar la 1 iunie își începu existența la Iași, Albina românească, se afirmă la începutul volumului.
Autorul face referință la Memorii și scrieri istorice; Scrieri de critică literară, Scrieri poeticeși Scrieri Politice.
La final găsiți o addenda, note și comentarii, iconografie.
Russo, Alecu. Opere / Alecu Russo ; ed. îngr.: Efim Levit. – Chișinău : Literatura artistică, 1989. – 439 p.
În această ediție sunt incluse opere antume, opere postume și Anexe, unde sunt incluse originalele scrierilor lui Alecu Russo în limba franceză.
Russo, Alecu. Scrieri / Alecu Russo ; comentate de Petre V. Haneş. – Craiova : Ed. Scrisul românesc, s. a. – 267 p.
În ediţia Scrieri, apărută la editura Scrisul românesc din oraşul Craiova, responsabilul de ediţie a inclus pe capitole: Viaţa lui Alecu Russo (vremea lui şi scrierile publicate în timpul vieţii). La final sunt incluse Notiţe critice.
Russo, Alecu. Scrieri alese / Alecu Russo. – București : Ed. de Stat pentru Literatură și Artă, 1959. – 339 p.
„Alecu Russo a pătruns tîrziu în conştiinţa publică şi sa statornicit, mai ales, ca autor al Cîntării României. Controversa în jurul paternităţii acestei scriei a făcut din Alecu Russo un autor cu renume, dar nu şi un scriitor citit. Foarte mulţi rotesc cu familiaritate numele scriitorului, câţi însă au reţinut şi pot cita, la nevoie, cîteva dintre titlurile puţinelor sale scrieri?” se afirmă în Introducerea cărţii. În volumul Scrieri alese sunt incluse Scrieri apărute în timpul vieţii şi Scrieri apărute după moarte.
Russo, Alecu. Scrieri alese / Alecu Russo. – București : Ed. de Stat pentru Literatură și Artă, 1959. – 366 p.
În volumul Scrieri alese sunt incluse următoarele lucrări: Critica criticii, Studie moldovană, Holera, Cugetări, Amitiri, Cîntarea României, Mihaiu Cuciureanu, Soveja, piatra Corbului, poesia poporală, Piatra Teiului, Iașii și locuitorii lui în 1840 etc.
Volumul include și prefață, nota editruii și note bibliografice.
Russo, Alecu. Cântarea României / Alecu Russo. – Chișinău : Litera, 1998. – 326 p.
În volum sunt incluse Scrieri antume și Scrieri postume.
De asemenea, mai găsiți Notă asupra edițeii, tabel cronologic și aprecieri.
Russo, Alecu. Cântarea României / Alecu Russo. – Galați : Ed. Porto-Franco, 1994. – 154 p.
În ediția editurii Porto-Franco, sunt incluse scrierile apărute în timpul vieții, scrieri postume, o critică – Alecu Russo – „un spirit liber”, tabel cronologic şi referinţe critice.
Russo, Alecu. Cântarea României / Alecu Russo ; pref.: Teodor Vârgolici. – Bucureşti : Editura Mienrva, 1971. – 286 p.
„Sub impulsul programului Daciei literare, Alecu Russo elaborează, în 1840, trei lucrări importante, şi anume Piatra-Teiului, Iaşii şi locuitorii lui în 1840 şi Studii naţionale, lucrări care se încadrau în preocupările epocii pentru promovarea şi consolidarea literaturii naţionale, zugrăvind realităţi autohtone, aducând imagini specifice societăţii româneşti din epoca respectivă” se afirmă în Prefaţa cărţii.
Ediţia curentă include Scrieri apărute în timpul vieţii şi Scrieri tipărite după moarte.
Russo, Alecu. Piatra-teiului / Alecu Russo ; ed. îngr. şi pref. de Geo Şerban. – Bucureşti : Editura pentru literatură, 1967. – 357 p.
„Adevăratul talent al lui Russo se afirmă prin armonizarea fondului său liric cu acea permanentă dispoziţie reflexivă. Din comentarea propriilor mişcări sufleteşti scoate el cele mai expresive pagini” se afirmă în Prefaţa cărţii.
Ediţia curentă include Scrieri apărute în timpul vieţii şi Scrieri tipărite după moarte.
Sursa primei imagini: wikipedia.org
Partajează asta:
Invităm copii şi adolescenţii să participe la concursul Bătălia Cărţilor
În anul curent, se desfăşoară ediţia a V-a a concursului Bătălia Cărţilor.
Invităm copiii şi adolescenţii să se înscrie la concurs şi să citească toate cărţile propuse.
Bătălia cărților
Ove este un bătrân mizantrop cărui îi plac regulile stricte, rutina, lucrurile utile în viață și care n-are răbdare pentru amabilități gratuite cu vecinii. Își divinizează mașina Saab și judecă oamenii după ce mașină conduc, disprețuind automobilele străine.
Într-o dimineață de noiembrie, tot universul și planurile sale îi sunt date peste cap în cel mai neașteptat mod cu putiință, când o iraniancă pe cât de gravidă, pe atât de dezinvoltă, și soțul ei tolomacm împreună cu cele două fetițe, se mută pe lângă casa lui și-i turtesc cutia poștală. Accidentul e sunetul de start pentru o serie de întâmplări neverosimil de amuzante și înduioșătoare.
Emily are 12 ani și s-a mutat de câteva zile în San Francisco. Nu-i place nimic aici, cu o singură excepție: e orașul lui Garrison Griswold, idolul ei, editorul care a inventat cel mai apreciat joc online pentru șoarecii de bibliotecă.
În jocul Vânătorii de cărți, cărțile sunt răspândite prin țară și pot fi găsite cu ajutorul unor indicii care se adună într-un puzzle.
Din capul meu / Sharon M. Draper ; trad. din engleză şi note: Iulia Arsintescu. – Bucureşti : Ed. Arthur, 2016. – 258 p.Rezumatul romanului: „Melody nu poate să meargă sau să vorbească, dar are o memorie excepţională. Îşi aminte fiecare cuvânt, fiecare senzaţie, gust sau emoţie. E mai isteaţă decât mulţi adulţi din preajma ei şi decât colegii de clasă – aceeaiaşi copii care o resping numai pentru că, oricât s-ar strădui, nu-i poate convinge că nu e într-atât de diferită de ei. Melody însă nu vrea să fie văzută doar ca un copil cu probleme şi e gata să meargă oricât de departe pentru a le demonstra tuturor contrariul.
Iar, în final, ne arată ce înseamnă curajul, prietenia adevărată şi îndrăzneala de a privi dincolo de prejudecăţi”.
Dellaira, Ava. Scrisori de dragoste pentru cei plecați / Ava Dellaira ; trad. din engleză: Carmen Ciora. – București : Ed. Trei, 2016. – 319 p.Totul începe cu o simplă temă laengleză: fiecare elev trebuei să scrie o scrisoare unei persoane care nu mai e în viață.
Când, Laurel își face un obicei din a scrie scrisori unor oameni speciali care nu mai sunt Janis Joplin, Heath Ledger, Amelia Earhart sau Amy Winehouse. Între timp, scrisoriel se transformă în urnalul emoționant al unei adolescente care încearcă să facă față vieții de liceu, despărțirii dureroase a părinților ei, primei iubiri și pierderii surorii sale mai mari.
Dragomán, György. Regele alb / György Dragomán ; trad. din limba maghiară: Ildikó Gábos-Foarță. – Iași : Polirom, 2017. – 272 p.Romanul este structurat în 18 capitole și urmărește, pe parcurusul unui an și jumătate, întâmplările unui copil de 11 ani, pe nume Dzsátá.
În societatea profund dictatorială în care trăiește Dzsátá este marcată de teamă, minciună, neîncredere și violență.
Gavalda, Anna. 35 de kile de speranță / Anna Gavalda ; trad. din limba franceză: Alexandra Cozmolici. – Iași : Polirom, 2017. – 108 p.Din clipa în care trece pragul grădiniței, copilăria fericită a micului Grégoire se transformă cu care îl pisează educatorii și profesorii nu-i intră în cap orice-ar face, colegii își bat joc de el, iar părinții îl cicălesc și-l ceartă fără încetare.
Hannah, Kristin. Privighetoarea / Kristin Hannah ; trad. din limba engleză: Ruxandra Târcă şi Gabriela Tudor. – Bucureşti : Litera, 2016. – 478 p.Rezumatul romanului: „Franţa, 1939. În liniştitul orăşel Carriveau, Vianne Mauriac îşi ia rămas-bun de la soţul ei, Antoine, întrucât acesta pleacă pe front. Ea nu crede că naziştii vor invada Franţa… şi totuşi, soldaţii îşi fac apariţia, mărşăluind în număr mare, în convoaie de camioane şi tancuri, în avioane care înnegresc văzduhul şi bombardează ţinuturile locuite de oameni nevinovaţi. Când un căpitan neamţ îşi stabileşte cartierul general în casa lui Vianne, ea şi fiicasa au două opţiuni: fie să locuiască sub acelaşi acoperiş cu duşmanul, fie să piardă totul. Fără hrană şi bani, deznădăjduită în timp ce pericolul pândeşte după fiecare colţ, tot mai ameninţător, Vianne e silită să facă alegeri imposibile de îndurat pentru a-şi ţine familia în viaţă.”
Krüss, James. Timm Thaler sau râsul vândut / James Krüss ; trad. din germană: Iulian Curuia. – Bucureşti : Arthur, 2017. – 263 p.Rezumatul romanului: „Timm Thaler are un râs absolut minunat. E atât de fermecător, încât misteriosul baron Lovaid, pe care băiatul îl cunoaşte la hipodrom, unde obişnuia să meargă cu tatăl lui, îi propune un târg nemaiauzit: să-i dea lui râsul, iar în schimb Timm să câştige orice pariu. Fascinat de posibilitatea de a se îmbogăţi, băiatul acceptă propunerea. Însă nu peste mult timp.
Timm descoperă că viaţa e mult prea searbădă dacă nu poţi nici măcar să zâmbeşti, aşa că pleacă de acasă în căutarea baronului, hotărât să-şi recupereze râsul cu orice preţ”.
Lu, Marie. Legenda / Marie Lu ; trad. din limba engleză: Ines Hristea. – București : Booklet, 2016. – 315 p.Lumea s-a schimbat definitiv. Statele Unite s-au scindat; partea de vest este ocupată de republică, o națiune mereu pe picior de război cuvecinii săi. June și Day sunt doi adolescenți care vin din medii diferite: June, născută într-o familie republicană bogată, se pregătește pentru o carier ăde succes în armată.
O conspirație face ca destinul ei să se intersecteze cu acela al lui Day, cel mai căutat infrsctor din republică. Ce se întâmplă mai departe – aflați cittind cartea.
Preus, Margi. Inimă de samurai / Margi Preus ; trad. din limba engleză și note: Laura Ciobanu. – București : Booklet, 2016. – 255 p.Romanul este inspirat din povestea adevărată a lui Nakahama Manjiro.
Acțiunea are loc la mijlocul secolului al XIX, Manjiro, un băiat japonez, este prins de furtună și salvat de niște mateloți americani. Cum Japonia nu îi primește înapoi pe cei odată plecați de pe teritoriul ei, Manjiro se vede nevoit să rămână pe vasul american. Dintr-un biet pescar, el se transformă într-un marinar curajos, alăturându-se vânătorilor de balene. Provocarea vieții sale este dacă va reuși să întindă o punte între America și Japonia?
Park, Yeonni. Drumul către libertate. Autobiografia unei refugiate din Coreea de Nord / Yeonmi Park ; trad.: Ioana Aneci. – Iași : Polirom, 2015. – 280 p.Rezumatul romanului: „Yeomi Park a crescut crezând că e normal să vadă cadavre în drum spre școală și să fie atât de flămândă, încât să mănânce plante sălbatice. A fost învățată să nu-și exprime niciodată părerile și i s-a spus că „Iubitul Conducător” poate să-i citească gândurile și să o pedepsească pentru ele. La vârsta de 13 ani, după ce tatăl ei a fost codnamant la muncă silnică, Yeonmi și familia ei au luat decizia disperată de a fugi din Coreea de Nord”. Află poveste cutremurătoare a lui Yeomni citind această carte autobiografică.
Sepetys, Ruta. O mare de lacrimi / Ruta Sepetys ; trad. din limba engleză şi note: Gabriela Stoica. – Bucureşti : Ed. Epica, 2017. – 360 p.Rezumatul romanului: „Cu măiestria pe care cititorii romanului Printre tonuri cenuşii i-o cunosc deja, Ruta Sepetys oferă o altă captivantă ficţiune istorică, pornind de la un episod zguduiotr petrecut spre sfârşitul celui de al Doilea Război Mondial, o tragedie înscrisă în istorie drept cel mai cumplit dezastru maritim scufundarea vasului german Wilhelm Gustloff în Marea Baltică. La 30 ianuarie 1945, nava încerca evacuarea a peste zece mii de civili, răniţi, oficiali nazişti şi personal militar din portul Gotenhafen, cu toţii refugiaţi din calea Armatei Roşii, când a fost surprinsă şi torpilată de un submarin sovietic. Dintre cei nouă mii de oameni pieriţi atunci în apele îngheţate, aproape cinci mii erau copii”.
Unsworth, Tania. Viaţa secretă a lui Daisy Fitzjohn / Tania Unsworth ; trad. din limba engleză: Alina Popescu. – Bucureşti : Corint Junior, 2016. – 284 p.Rezumatul romanului: „Daisy Fitzjohn locuieşte cu mama ei la Brightwood Hall, un conac imens, ajuns în paragină. S-a născut într-una dintre numeroasele lui camere şi n-a pus niciodată picioarul afară din curte. Atunci când mama ei se duce la cumpărături şi nu se mai întoarce, Daisy rămâne complet singură. Apoi vine un străin, cu o valiză şi cu un secret care ameninţă întreaga ei lume…”
Subiectul romanului te va ţine neîndoielnic cu sufletul la gură până la final.
Partajează asta:
Celebrarea nașterii lui Bogdan Petriceicu Hasdeu – patronul spiritual al Bibliotecii Municipale
Marți, 26 februarie 2019, sala cu coloane a Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu” a găzduit un eveniment important, pentru noi, ca națiune, cultură și comunitate, dar important totodată pentru fiecare basarabean în parte, care este iubitor de țară și neam, și care trebuie și vrea să cunoască personalitățile definitorii ale culturii noastre, viața și opera lor, să-și cunoască „distinșii compatrioți”, cei de ieri și cei de azi, care i-au adus neamului noastru cinste și onoare.
Un astfel de „distins compatriot” este Bogdan Petriceicu Hasdeu, patronul spiritual al Bibliotecii noastre, care îi poartă numele, basarabeanul care a reușit să se impună deplin în întreaga cultură română.
L-am celebrat în astă zi pe Bogdan Petriceicu Hasdeu, personalitate notorie a Basarabiei, născut în anul 1838 în Basarabia ocupată de Imperiul Rus și care a devenit una dintre marile personalități ale culturii române din toate timpurile, criticii plasându-l alături de Eliade, Maiorescu, Iorga, Călinescu.
Moderator al evenimentului a fost Alexandru Valeriu Moraru, istoric, arhivist, șef serviciu la Biblioteca Municipala „B.P. Hasdeu”. A fost prezent la eveniment directorul general al Bibliotecii, Mariana Harjevschi, precum și directorul Filialei Biblioteca Centrală, Maria Pilchin. Evenimentul s-a bucurat de prezența distinșilor oaspeți: Octavian Onea, cercetător științific (Ploiești, România); Ludmila Șmanschi, conf. univ.; Vasile Malanețchi, cercetător științific, directorul Muzeului Național de Literatură Română „Mihail Kogălniceanu”, Chișinău; Valentin Constantinov, profesor universitar, lingvist B.P. Hasdeu în spațiul românesc și străin.
Cei patru invitați ai zilei au susținut fiecare câte o comunicare științifică, în care au pus în evidență aspecte privind creația lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, publicul fiind familiarizat și cu lucruri mai puțin știute, cu dimensiuni mai puțin cunoscute ale acestei personalități enciclopedice a culturii române.
Evenimentul a început cu destăinuirea făcută de Mariana Harjevschi, în ceea ce privește o „surpriză” pentru publicul bibliotecii, și anume, continuarea colaborării Bibliotecii Municipale cu Editura „Știința”, colaborare care a însemnat editarea a șaisprezece volume în care este cuprinsă opera lui Bogdan Petriceicu Hasdeu. Reluarea acestei colaborări presupune editarea volumului al șaptesprezecelea, care va cuprinde publicistica politică și economică a lui Bogdan Petriceicu Hasdeu.
A deschis seria de comunicări Octavian Onea, care a vorbit despre un fapt neștiut de mulți, dar important, o precizare în ceea ce privește data nașterii enciclopedistului român, care nu este 26 februarie (așa cum indică majoritatea surselor), ci 28 februarie. Octavian Onea a adus în acest sens argumente din prisma stilului nou și vechi al calendarului. De fapt, am putea considera că data nașterii poate avea anumite semnificații simbolice, iar în cazul marilor personalități trebuie să existe o anumită precizie și rigoare atunci când vorbim despre evenimentele marcante din viața lor.
În continuare, invitații evenimentului au pus în discuție aspecte legate atât de viața lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, cu anumite detalii biografice relevante, cât și de opera acestuia, de stilul și temperamentul său narativ.
Publicul (care a constat atât din seniori cât și din elevi de liceu) a aflat că Bogdan Petriceicu Hasdeu „respectă doar acele canoane pe care și le formulează singur”, că, în scris, dă dovadă de un spirit „combativ, incisiv și polemic”, că este unul dintre acele spirite de o „erudiție literară deosebită”, omul prin care cultura română face încă un pas important spre universalitate.
Totodată, invitații zilei au ținut să accentueze anumite detalii biografice semnificative din viața lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, acela că s-a născut și a copilărit într-un mediu în care se vorbea limba imperiului, meritul enciclopedistului de a fi devenit o personalitate românească deplină fiind cu atât mai mare. Totodată, omul, encicopedistul, scriitorul Bogdan Petriceicu Hasdeu, este o „acumulare de câteva generații”, în personalitatea sa literară aflându-se o „moștenire de câteva secole”. Iar acest lucru vrea să spună că strămoșii scriitorului, neamul lui Hasdeu, au contribuit la formarea dimensiunii intelectuale a scriitorului basarabean.
S-a vorbit despre Bogdan Petriceicu Hasdeu în calitate de folclorist și lingvist, care, de timpuriu, era la curent cu metode de culegere ale folclorului, precum și cu practici avansate din domeniul științelor filologice.
În încheiere, invitații zilei au venit cu îndemnul pentru tânăra generație de a cerceta opera lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, întrucât, a vorbi despre Hasdeu înseamnă a vorbi despre istoria și cultura română.
Mulțumim tuturor celor prezenți la evenimentul dedicat patronului spiritual al Bibliotecii noastre. Vă așteptăm în sălile noastre de lectură pentru a vă familiariza cu opera acestuia.
Elena Taragan, șef sector,
Secția Studii și cercetări, Biblioteca Municipala „B. P. Hasdeu”
Partajează asta:
7 cărţi pentru tine
Vă recomandăm câteva cărţi din domeniul psihologiei din colecţia Bibliotecii Centrale!
Revistă bibliografică virtuală
Introducere în psihologie / trad. Graal Soft. – Bucureşti : Litera, 2018. – 160 p.
Şcoală, prieteni, familie, relaţii: viaţa este plină de întrebări importante, iar Introducere în psihologie te ajută să răspunzi la ele. Tot ceea ce este în jurul nostru este influenţat de psihologie – de la balul de absolvire, la politică şi de la ruda noastră favorită, la cea mai puţin îndrăgită celebritate.
Această carte reprezintă introducerea perfectă în subiect, prezentând experimentele controversate, teoriile importante şi personaţităţile influente din domeniu. Dacă te-ai întrebat vreodată de ce oamenii fac lucrurile pe cale le fac, iată cartea potrivită pentru tine.
Ni se întâmplă tuturor să mascăm furia, mânia. La unii oameni, ascunderea agresivităţii devine obişnuită. Astfel se naşte agresivitatea pasivă, care nu înseamnă suprimarea agresivităţii, ci doar manifestarea ei pe căi ocolite. Adevărată lovitură sub centură, agresivitatea pasivă poate crea probleme serioase oricui are de-a face cu ea. Autorii propun strategii verificate de a te confrunta cu aceasta atitudine la tine şi la alţii. Cum să identifici agresivitatea pasivă?, cum să te confrunţi cu ea în situaţiile de viaţă cele mai diverse?, cum să demontezi comportamentul pasiv-agresiv şi să înveţi să exprimi furia într-un mod sănătos şi productiv? – iată câteva dintre întrebările cele mai importante din carte.
O carte tulburătoare, fascinantă, ce redeschide vechea discuţie despre esenţa răului uman. Deşi de-a lungul timpului această problematică a fost dezbătută mai degrabă de filozofie şi religie, avem acum o altă abordare – din perspectiva unui psihiatru cu o remarcabilă deschidere interdisciplitară. Un tur de orizont asupra naturi umane, un dialog deschis între psihologie şi religie. Cazurile clinice prezentate aici, manifestări ale răului în viaţa cotidiană, deşi la prima vedere pot fi catalogate drept maladii psihice, la o analiză psihiatrică atentă refuză să se înscrie în categoriile standart ale psihologiei sau psihiatriei.
Minciuna este trăsătura cea mai relevantă a răului ce sălăşluieşte în oameni, ea fiind atât un simptom, ca şi o cauză a răului.
După cum mediul fizic nu se impune dintr-odată şi în bloc inteligenţei în evoluţie, ci putem să urmărim pas cu pas achiziţiile dobândite de această inteligenţă în funcţie de experienţă, şi mai ales modurile de asimilare şi de acomodare ce reglează aceste achiziţii – foarte diferite, în funcţie de nivel -, la fel mediul social dă loc unor interacţiuni între individul în dezvoltare şi cei din preajma sa, foarte diferite între ele, şi a căror succesiune ascultă de anumite legi. Psihologul trebuie să stabilească cu grijă aceste tiuri de interacţiuni şi aceste legi de succesiune, ferindu-se să-şi simplifice sarcina, până la a renunţa în favoarea sarcinilor sociologiei. Or, nu există niciun motiv de conflicte între această ştiinţă şi psihologie, de îndată ce recunoaştem întru cât se schimbă structura individului prin aceste interacţiuni: atât prima dintre aceste discipline, cât şi a doua au deci numai de câştigar dintr-un studiu care depăşeşte analiza globală pentru a intra pe făgaşul analizei relaţiilor.
“Lăsaţi prieteniile să pătrundă în organizaţie. Poate părea o simplă flecăreală, dar când cineva îşi face un prieten la serviciu, devine mai ataşat şi de munca sa. A avea pe cei mai bun prieten printre colegii de servciu este un pas esenţial spre a deveni un angajat fericit şi productiv”
TIME magazine
Când se recomandă o terapie de familie? Pentru cine poate fi realmente de ajutor şi sub ce forme? Ce înseamnă că o întreagă familie este disfuncţională? Pe baza unor sugestive studii de caz şi a unor reconfigurări teoretice, Horst-Eberhard Richter prezintă oportunităţile, dar şi limitele terapiei de familie, plecând de la descrierea ”nevrozelor familiale” ce se exprimă prin mariaje nefericite, relaţii domestice chinuitoare sau eşecul şcolar al copiilor. Cartea oferă sfaturiutile privind adaptarea eficientă a cadrului şi tehnicilor la travaliul cu familia-pacient, paralele între tulburările individuale şi cele familiale şi soluţii pentru mai buna înţelegere a relaţiilor dintr-o familie marcată adesea de codependenţe, culpabilizări, abuzuri şi lipsă de comunicare. Punctul focal al terapiei de familie constă în vindecarea simptomelor pacientului plecând de la un tratament al întregii familii, pe baza conştientizării relaţiilor interpersonale secrete care perturbă liniştea căminului.
Toată lumea doreşte să aibă o viaţă plină de bucurii şi satisfacţii. Unii aleg calea ştiinţei, alţii îmbrăţişează religia şi practică spirituală. Dar oare aceste două abordări diferite se exclud în mod necesar una pe cealaltă? Un studiu recent, referitor la efectele meditaţiei asupra creierului, a descoperit că, atunci când subiectul a început să mediteze, activitatea neuronală dintr-o anumită zonă a creierului acestuia, presupusă a avea legătură cu starea de fericire, s-a intensificat într-o incredibilă proporţie de 700%! Subiectul în cauză era călugărul budist Yongey Mingyur Rinpoche, calitatea de cel mai fericit om de pe pământ.
Popa V
Partajează asta:
Scriitorul Haruki Murakami: „Când scriu ficțiune, mă duc în locuri ciudate și secrete din mine”
Marele autor japonez vorbește cu Sarah Lyall despre procesul creativ, modul în care natura lui disciplinată îl ajută să-și elibereze imaginația ciudată, noul său roman „Killing Commendatore” și dragostea lui pentru călcat. Interviul a fost acordat publicației britanice, independent.co.uk.
Noul roman al marelui autor japonez Haruki Murakami, Killing Commendatore ne prezintă (pentru început) un clopot misterios care sună singur; o idee abstractă care fură corpul unui bărbat înalt de doi metri într-o pictură; și o călătorie ciudată într-o lume interlopă frecventată, printre altele, de câteva metafore dubioase înfricoșătoare. După cum autorul însuși scrie la un moment dat, „o serie de lucruri n-au avut sens”.
Dar acesta este Murakami, a cărui ficțiune extrem de populară joacă la granița dintre viața reală și cea suprarealistă, dintre viața mundană și fantastică, de regulă, și întâmplările neordinare. Killing Commendatore este greu de descris – este atât de expansiv și complicat – dar atinge multe dintre temele familiare în romanele lui Murakami: misterul iubirii romantice, povara istoriei, transcendența artei, căutarea unor lucruri evazive chiar în afara înțelegerii noastre.
Lucrările lui Murakami au fost traduse în 50 de limbi; pe lângă romane, el scrie, de asemenea, povestiri scurte și nonfiction și traduce cărți din engleză în japoneză. În oraș, acum câteva săptămâni, săptămâna trecută, probabil, Murakami, la vârsta lui de 69 de ani, se afla într-un scurt interviu în biroul editorului său după o oră de jogging în Central Park. (Este un alergător pasionat și un mare ascultător de muzică.) Venind cu un pahar de la Starbuck, unde era tipărită „Emily” – a fost preluat de un asistent – vorbește despre misterele procesului creativ, despre dragostea lui pentru călcat și despre cum natura lui disciplinată și respectarea strictă a unui program zilnic de scriere îi eliberează imaginația lui ciudată. Acestea sunt extrase din conversație:
Cum v-a venit ideea romanului „Killing Commendatore”?
Nu știu. Am ales-o din adâncul minții mele, de acolo de undeva. Dintr-o dată am vrut să scriu primele unul sau două paragrafe. Nu aveam idee ce urma să se întâmple în continuare. Le-am pus într-un sertar pe biroul meu, iar tot ce trebuia să fac a fost doar să aștept.
Cum rămâne cu restul cărții?
Apoi, într-o zi, am avut ideea că am crezut că o pot scrie și am început să scriu și să continuu să scriu. Așteptați momentul potrivit și va veni și la voi. Ai nevoie de încredere că îți va veni o idee. Și am încredere pentru că am scris timp de aproape 40 de ani și știu cum să o fac.
Procesul de scriere este dificil pentru dvs.?
Când nu-mi scriu propriile lucruri, traduc, ceea ce este un lucru foarte bun de făcut în timp ce aștept: scriu, dar nu este romanul meu. Deci este un fel de antrenament sau muncă manuală. De asemenea, alerg și ascult înregistrări și fac treburi casnice, cum ar fi călcatul. Îmi place călcatul. Nu e ca și cum aș avea o minte tulburată, cum mi se întâmplă atunci când scriu. Practic, e distractiv.
Citiți recenziile dvs.?
Nu citesc recenzii. Mulți scriitori spun acest lucru și mint – dar eu nu mint. Soția mea citește fiecare recenzie, totuși, și doar citește pe cele nefavorabile cu voce tare. Spune că trebuie să accept recenziile negative. De comentariile bune, uitați.
Cărțile dvs. sunt pline de suprarealism și fantastic. Viața dvs. este așa?
Sunt o persoană realistă, o persoană practică, dar când scriu ficțiune, mă duc în locuri ciudate și secrete din mine. Ceea ce fac este o explorare a mea – înăuntrul meu. Dacă închideți ochii și vă aruncați în voi, puteți vedea o lume diferită. Este ca și cum ați explora cosmosul, dar în interiorul vostru. Mergeți într-un alt loc, unde este foarte periculos și înfricoșător și este important să cunoașteți calea înapoi.
Se pare că este dificil pentru tine să vorbești prea mult despre semnificațiile care stau la baza muncii tale.
Oamenii mă întreabă mereu despre cărți: „Ce vrei să spui prin asta? Ce vrei sa spui prin asta?” Dar nu pot explica nimic. Vorbesc despre mine, și vorbesc despre lume, metaforic, și nu puteți explica sau analiza metaforele – trebuie să acceptați formularul. O carte este o metaforă.
Ați spus că „Killing Commendatore” este un omagiu adus pentru „The Great Gatsby”, un roman care, așa cum se întâmplă, l-ai tradus în japoneză acum 10 ani. „Gatsby” poate fi citit ca o poveste tragică despre limitele visului american. Cum a funcționat acest lucru în noua dvs. carte?
Great Gatsby este cartea mea preferată. Am citit-o când aveam 17-18 ani, în afara școlii și am fost impresionat de poveste, deoarece este o carte despre un vis – și cum se comportă oamenii când visul este rupt. Aceasta este o temă foarte importantă pentru mine. Nu cred că este neapărat visul american, ci visul unui tânăr, un vis, în general.
La ce visați?
Nu visez, cu excepția poate o dată sau de două ori pe lună – sau poate că mai visez, dar nu-mi amintesc deloc visul. Dar nu trebuie să visez, pentru că pot să scriu.
Traducere din limba engleză: Daniela Gorincioi
În acest context, vă prezentăm romanele scrise de Murakami și care se află în colecția Bibliotecii Centrale.
Romanul Kafka pe malul mării, a fost publicat în anul 2002 și a intrat în lista bestsellurilor. Este relatarea plină de fantezie a aventurilor unui adolescent care pleacă de acasă în căutarea mamei și a surorii dispărute cu mult timp în urmă și a coicidențelor care-l leagă de un vagabond pe nume Nakata, ce suferă de pe urma unei traume din timpul războiului.
japoneză și note de Iuliana și Florin Oprina. – Iași : Polirom, 2014. – 197 p.În volumul de povestiri, Haruki Murakami explorează peisajul lucrurilor care îi unesc sau în despart pe bărbați de femei, vorbind despre singurătatea bărbatului, sexualitate și excentricitate, despre pierderi, regăsiri și efectele devastatoare ale unor evenimente aparent minore.
Cele șase povestiri incluse în volumul După cutremur oferă imaginea unui Murakami în plină formă. Toate sunt legate de cutremurul din 1995 care a zguduit regiunea Kobe din Japonia.
În volumul de povestiri Elefantul a dispărut, Haruki Murakami lansează un adevărat asalt asupra normalului: un bărbat vede cum elefantul său preferat se volatilizează pur și simplu, un cuplu de tineri căsătoriți suferă atacuri de bulimie care îi determină să jefuiască un McDonal’s în mijlocul nopții, o tânără descoperă că un mic monstru verde care și-a găsit adăpost în curtea din spatele casei a făcut o pasiune devastatoare pentru ea.
Romanul În căutarea oii fantastice ne poartă spre o lume bizară și plină de mister. Într-o zi, un agent publicitar din Tokyo primește de la un prieten o fotografie a unui peisaj muntos, cu pășuni întinse și turme de miei. Tânărul se hotărăște să insereze fotografia, aparent inofensivă, în paginile unui buletin publicitar. Ce se întâmplă mai departe, aflați citind romanul.
Romanul La capătul lumii și în țara aspră a minunilor ne prezintă două lumi diferite, două spații temporale, povestirile misterioase a doi naratori, Watashi și Bōku, care devin tot atâtea încercări ale disecării propriilor identități.
Romanul Pădurea norvegiană are ca laitmotiv melodia Norvegian Wood a formației Beatles, care îl însoțește pe personajul principal, Toru Watanabe, pe tot parcursul rememorării unor evenimente dureroase petrecute cu optsprezece ani în urmă. Un roman despre dragoste și mai ales moarte, în care mulți dintre eroii lui Murakami își găsesc salvarea.
În noapte este un puzzle de personaje cum nu se poate mai diferite: Eri Asai, un fotograf cufundat într-un somn care durează de luni de zile, sora ei, Mari, o studentă pasionată de lectură, un trombonist de jazz, o tânără prostituată chinezoaică brutalizată și abandonată într-un love hotel, un simplu angajat la o firmă de calculatoare.
Comentarii recente