20 iulie – Ziua Naţională a Columbiei
Columbia (în spaniolă Colombia), oficial Republica Columbia (Despre acest sunet República de Colombia este o țară din partea de nord-vest a Americii de Sud, mărginită la nord-vest cu Panama, la est cu Venezuela și Brazilia, la sud cu Ecuador și Peru, la vest cu Oceanul Pacific și la nord cu Marea Caraibelor. Se recunoaște că Columbia are și frontierele maritime cu Jamaica, Haiti, Republica Dominicană, Nicaragua, Honduras și Costa Rica. Capitala Columbiei este Bogotá.
harta_politica_Columbia
Columbia este al 26-lea stat al lumii și al patrulea al Americii de Sud după suprafață (precedat de Brazilia, Argentina și Peru), având o suprafață mai mare de două ori decât cea a Franței. Considerând întreaga Americă Latină, doar Brazilia și Mexic au o populație mai mare decât cea a Columbiei.
Steagul Columbiei
Pe data de 20 iulie Columbia sărbătoreşte Ziua naţională. Cu această ocazie, vă recomandăm cîteva enciclopedii ce fac referinţă la această ţară.
Aprile-Gniset, Jacques. Colombie / Jaques Aprile-Gniset. – Paris : Editions du Seuil, 1977. – 192 p.
Britannica : The New Encyclopædia . Vol. 26 : Pre-Columbian – Saint : Macropædia : Knowledge in Depth. – Chicago : Encyclopedia Britannica International, Ltd, 1995. – 1036 p. : il.
Compton’s Encyclopedia & Fact-Index : [în 26 vol. Vol. 1-26]. – Compton’s Learning 
Company, 1996. – Volume: 1-26 : il.
Compton's Encyclopedia & Fact-Index. Vol. 5 : Chile – Cz. – Compton’s Learning Company, 1996. – 816 p. : il.
Funk & Wagnalls new encyclopedia. Vol. 7 : Colorado to Dally city. – S. l. : Funk&Wagnalls corporation, 1986. – 448 p.
The World Book Encyclopedia : în 22 vol. – Chicago : World Book, Inc., 1987.
Volume 4: Ci-Cz. – 1987. – 974 p.
The New Book of Knowledge. Vol. 3 : C. – Danbury, Connecticut, Connecticut : Grolier Inc., 1995. – 681 p.
The 21st century Webster’s pocket encyclopedia. Vol.2 : Blai – Const. – S. l. : Funk&Wagnalls corporation, 1986. – 448 p.
În context, ţinem să menţionăm valoarea inconfudnabilă a talentului scriitroului Gabriel García Márquez, scriitor columbian. Vedeţi aici o revistă bibliografică virtuală de carte ce face referinţă la romanele sale.
În Sala de Engleză a bibliotecii noastre găsiţi cîteva romane traduse în limba engelză:
Garcia Marquez, Gabriel. Love in the time of cholera / Gabriel Garcia Marquez ; transl. from the spanish by Edith Grossman. – New York : Alfred A. Knopf, 1988. – 348 p.
One hundred years of solitude / Gabriel Garcia Marquez. – London : Penguin Books, 1970. – 422 p.
Martin, Gerald. Gabriel Garcia Marquez. O viaţă / Gerald Martin ; trad. din engl. de Alexandru Macovei. – Bucureşti : Litera Internaţional, 2009. – 616 p.
La Filiala Ovidius găsiţi romanul Cien Anos de Soledad în original.
Garcia Marquez, Gabriel. Cien Anos de Soledad / G. Garcia Marquez. – Moscova : Ed. Progreso, 1980. – 408 p.
Cărţi pentru studierea limbii spaniole
Recomandăm în continuare cîteva cărţi ce fac referinţă la limba spaniolă, limba oficială a Columbiei.
Cazacu, Ana-Maria. Spaniola fără profesor : Curs practic / Ana.Maria Cazacu. – Constanţa : Steaua Nordului, 2011. – 430 p. + 1 CD.
Guzgă, Cristina. Învăţaţi spaniola fără profesor : Curs practic / Cristina Guzgă. – Bucureşti : Steaua Nordului, 2005. – 431 p. : imag. tabele + CD- ul.
Kendris, Christopher. 501 verbe spaniole / Ch. Kendris. – Iaşi : Polirom, 2009. – 716 p.
Loria-Rivel, Gustavo-Adolfo. El español en serio: curs practice de limba spaniolă. / G.-A. Loria-Rivel. – Ed. a II-a revăzută.– Iaşi : Polirom, 2005. – 191 p.
Loria-Rivel, Gustavo-Adolfo. Limba spaniolă : Corespondenţă de afaceri / G.-A. Loria-Rivel. – Iaşi : Polirom, 2004. – 205 p.
Oprean, Oana. Bienvenidos! : Manual de conversaţie în limba spaniolă. – Iaşi : Polirom, 2004. – 205 p.
Scipione, Ileana. Limba spaniolă. Dicţionar de dificultăţi lexicale / I. Scipione. – Iaşi : Polirom, 2004. – 205 p.
Spaniola practică / J. Garavito, C. Régnier, J. Marrón, J. Torralbo. – Bucureşti : Niculescu, 2003. – 351 p.
Pe final, vă recomandăm un video cu 10 lucruri interesante despre Columbia, dar şi un articol cu 10 lucruri pe care trebuie sa le stii inainte de a vizita Columbia.
Sursa informaţiei despre geografiei Columbiei: https://ro.wikipedia.org
Sursa primei imagini: harta.infoturism.ro
Sursa imaginii doi: steag.ro
Partajează asta:
Enciclopedia Bordas Nature la Biblioteca Centrală
Recomandăm atenţiei dvs! o enciclopedie în 12 volume în limba franceză Encyclopédies Bordas Nature. Pe lîngă text, fiecare volum include imagini color şi un index. Enciclopedia e din domeniul Biologiei.
Nature. Vol. 1 : Europe: Mammiferes. Amphibiens. Reptiles. – Paris : SGED, 1998. – 360 p. : il.;
Nature. Vol. 2 : Europe: Oiseaux. – Paris : SGED, 1998. – 360 p. : il. 
Nature. Vol. 3 : Europe: Poissons. – Paris : SGED, 1998. – 359 p. : il.
Nature. Vol. 4 : Europe : Arthropodes. Araignees. Crustaces. Insectes. – Paris : SGED, 1998. –360 p. : il.
Nature. Vol. 5 : Europe : Arthropodes : Papillons et autres insectes. – Paris : SGED, 1998. – 360 p. : il.
Nature. Vol. 6 : Europe: Mollusques et autres invertebres. – 360 p. : il.
Nature. Vol. 7 : Europe: Arbres et arbustes. – Paris : SGED, 1998. – 359 p. : il.
Nature. Vol. 8 : Europe : Fleurs 1. – Paris : SGED, 1998. – 360 p. : il.
Nature. Vol. 9 : Europe : Fleurs 2. – Paris : SGED, 1998. – 360 p. : il.
Nature. Vol. 10 : Europe: Champignons. Lichens. Algues. Mousses. Fougeres. – Paris : SGED, 1998. – 360 p. : il.
Nature. Vol. 11 : Milieux naturels. – Paris : SGED, 1998. – 359 p. : il.
Nature. Vol. 12 : Protection des especes. – Paris : SGED, 1998. – 360 p. : il.
Partajează asta:
In Memoriam Tudor Arghezi – 50 ani de la moartea marelui poet
Tudor Arghezi (pseudonimul lui Ion Nae Theodorescu, n. 21 mai 1880, București– d. 14 iulie 1967) a fost un scriitor român cunoscut pentru contribuția sa la dezvoltarea liricii românești sub influența baudelairianismului. Opera sa poetică, de o originalitate exemplară, reprezintă o altă vârstă marcantă a literaturii române. A scris, teatru, proză (notabile fiind romanele Cimitirul Buna Vestire și Ochii Maicii Domnului), pamflete, precum și literatură pentru copii. A fost printre autorii cei mai contestați din întreaga literatură română. Pseudonimul Arghezi provine, explică însuși scriitorul, din Argesis – vechiul nume al Argeșului. Arghezi este unul dintre autorii canonici din literatură.
Expoziţie virtuală de carte
Arghezi, Tudor. Buna – Vestire / Tudor Arghezi. – Chișinău : Ed. Prut Internațional, 2002. – 82 p.
Volumul Buna – Vestire începe cu poezia Testament și observăm că poetul e și el termenul unei opoziții: este un nume adunat pe o carte, dar este unul singur, alesul, autorul unei singure cărți, iar autorul și cartea sunt rodul unei suferințe colective.
Arghezi, Tudor. Cimitirul Buna – Vestire / Tudor Arghezi. – Bucureşti : Ed. Art, 2011. – 251 p.
Cimitirul Buna-Vestire e o „fabulă vitriolantă” consideră prefaţatorul Eugen Simion. Intriga e simplă. Unanian Gulică, dobitoc blând şi sentimental cu ştofă de reformator şi situaţie de om foarte salutat (deoarece toată lumea-l consideră încornorat pe-o filieră ministerială), scrib de tomuri şi discursuri pentru diverse „autorităţi” literare ori politice, îşi ia doctoratul însă ratează sprijinul rectorului, care i-ar fi dat o catedră universitară la pachet cu o nepoată cocoşată şi neagră ca un geamantan, natură cultă şi delicată, însă cu o călcătură de pelican…
Arghezi, Tudor. Frînturi / Tudor Arghezi. – Bucureşti : Ed. Ion Creangă, 1970 . – 119 p. : il.
Această carte include multe poeme foarte interesante și captivante, cum ar fi: Fata de demult, Lumina, Uriașii, Ulciorul de lut, Bătrânii din insulă, O întâlnire de necrezut, Ulcica de porțelan, Omul Sunător, Zburătorul, Un roman în deșert, Năvodul dragostei…
Arghezi, Tudor. Cîntare omului / Tudor Arghezi. – Bucureşti : Ed. Minerva, 1986. – 182 p.
Poetul în lucrarea Cîntare omului oferă o viziune sociogonică prevalent moralistă a umanității în ascensiune rațională, pe linia marilor valori universale, dar într-o tratare mai constructivă și, pe alocuri, chiar didactică.
Arghezi, Tudor. Piatra pițigoiului / Tudor Arghezi. – Bucureşti : Ed. Ion Creangă, 1970 . – 23 p.
În textul literar Piatra piţigoiului Tudor Arghezi realizează o naraţiune splendidă, evidenţiind faptul că scopul nobil are îngăduinţa paşilor păcătoşi.
Era o toamnă frumoasă, iar păsările călătoare ajunseseră cu bine în ţările depărtate şi calde…
Arghezi, Tudor. Poeme în proză / Tudor Arghezi. – Bucureşti : Ed. Minerva, 1985. – 24 p.
În această lucrare observăm atitudinea autorului față de frumos. În natura se concretizează permanent, ca o instanță imanentă, un principiu estetic invizibil și inepuizabil. Frumusețea există incorporată tuturor lucrurilor firii, acesta fiind un semn al sacralității întregii făpturi.
Arghezi, Tudor. Pagini alese / Tudor Arghezi. – Bucureşti : Ed. Tudor Arghezi : Regis, 2006. – 336 p.
În cartea Pagin alese intâlnim următoarele versuri: Cuvinte potrivite (1927) Flori de mucigai 1931) Carticica de seara (1935) Martisoare 1936) Hore (1939) Alte cuvinte potrivite (1940) Din abecedar (1940) Una suta, una poeme (1947) 1907 – Peisaje (1955) Stihuri noi (1956) Cantarea omului (1956) Stihuri pestrite (1957).
Arghezi, Tudor. Manual de morală practică / Tudor Arghezi. – Galaţi : Porto-Franco, 1993. – 119 p.
Prezenta ediție cuprinde 31 de tablete scrise de Tudor Arghezi între 1928 și 1943 și strânse în volumul Manual de morală practică. Însemnările care alcătuiesc acest manual de buzunar, sunt – spre a găsi un punct de reper contemporan- un fel de minimă moralie argheziană.
Arghezi, Tudor. 50 Poeme / Tudor Arghezi; trad. Annie Bentoiu; pref. Eugen Simion. – București : Ed. Minerva, 1981. – 275 p.
În această minunată lucrare, întâlnim poemul memorabil De ce-aș fi trist, citat de toți comentatorii și, pe drept, pentru că rareori se poate vedea o tristețe mai demnă, un simț al sfârșitului evocat mai duios decât versurile scăldate de lumina bolnavă a toamnei.
Arghezi, Tudor. Versuri / Tudor Arghezi; Ed. îngrijită, Cronologie, Arghezi, Mitzura; Ed. îngrijită, Cronologie, Radu, Traian; Postfață, Simuţ, Ion; Bucureşti : Ed. Institutul Cultural Român, 2004.- 331 p.
Tudor Arghezi are o situație sigură în canonul estetic al modernității. Deși perioada postdecembristă a pus toate valorile sub semnul întrebării, în scopul unei noi legitimări sau al reautentificării cerute de rupturile dintre epoci, opera argheziană nu a fost trecută deocamdată prin proba dicisivă a unei revizuiri semnificative, a unei lecturi critice de autoritate, care să însemne înnoirea argumentelor de perpetuare a rangului ei estetic.
Comentarii recente