Anul acesta municipiul Chișinău împlinește 585 de ani. Fiind responsabilă de rubrica ArtChișinău în revista „Passion 4 life”, fondată în anul 2020 la Madrid, am considerat necesar să valorific orașul prin imagine și text.
Dar aș vrea să vă prezint și revista unde lucrează cu mult suflet Costinel LUNGU (directorul care răspunde și machetare, tehnoredactare, traducere în limba spaniolă) și artista Marinela TRIFAN (redactor, ține rubrica Artiști, creație și spirit), unde sunt articole despre interpreți, istrumentiști, artiști plastici, scriitori, culinari, persoane ce se ocupă de turism, fotografi, jurnaliști etc. Respectiv vă propun o imagine a coperții acestei reviste de calitate. În rubrica pe care o coordonez am considerat important în centrul atenției să fie Chișinăul cu drumuri și clădiri ce ar fi însoțite de explicații. Au fost de acord să-mi ofere fotografiile artistice regizorul, scenaristul, fotograful Dumitru Tcaci, comentate succint, după cum permite pagina de doctorul în istorie Ruslan Șevcenco. Vă oferim imagini din aceste pagini.
La mulți ani, CHIȘINĂU!
Pentru cei care doresc să cunoască conținutul acestei reviste, îi îndemnă să răsfoiască nr. online: passion4life – RO – nr. 2 iulie 2021, unde vor descoperi și interviul Alinei Chiriac-Ivașcu, redactor al emisiuni „Matinal de weekend” la Radio Moldova 1 cu Petru Hadârcă, directorul Teatrului „M. Eminescu” (p. 91-93), și proza scurtă a Tatianei Afanasie Crăciun (p. 90), și versurile subsematei (p. 89).
Lectură plăcută și să știți, dragi cititori ai Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, că revista este citită atât în Spania, cât și în România. Iar prin intermediul dvs. pot afla și alții, distribuind această informație.
Articol scris de Victoria FONARI, doctor conferențiar, membru al USM
La 30 septembrie, de Ziua Internațională a Traducătorului, Cenaclul „Magia Cuvântului”, îi felicită pe toți participanții și anunță rezultatele Concursului de Traducere, Ediția a II-a, „EUGENIU COȘERIU ÎN GALAXIA LIMBILOR EUROPENE”, fiind în parteneriat cu Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” și Facultatea de Litere, Universitatea de Stat din Moldova. Textul lui Eugeniu Coșeriu „Sângele nostru” a fost tradus în 15 limbi: engleză, franceză, rusă, italiană, spaniolă, germană, greacă, maghiară,ucraineană, găgăuză, bulgară, turcă, belorusă, polonă, sârbă. Participanți 60 din Republica Moldova, România, Spania, Elveția, Germania, Franța, Serbia. Idee: Victoria FONARI, doctor conferențiar. Coordonatori: Adriana CAZACU, doctor conferențiar, Victoria FONARI, doctor conferențiar Juriu: Viorica LIFATI, doctor conferențiar, Universitatea de Stat din Moldova Ecaterina Crecicovschi, doctor conferențiar, Universitatea de Stat din Moldova Tatiana BABIN-RUSU, doctor conferențiar, Universitatea de Stat din Moldova Angela ROȘCA, doctor conferențiar, Universitatea de Stat din Moldova Irina REMIZOVA, lector, Universitatea de Stat din Moldova Virginia POPOVIĆ, conferențiar universitar, Universitatea din Novi Sad, Serbia Nona CHIRIAC, profesoară Liceul Teoretic „Gheorghe Asachi”, Chișinău Tudor ZANET, traducător, scriitor, regizor, Moldova
Limba engleză: Laureat – Pavel BIVOL, liceul teoretic „Traian”, Chișinău, Moldova Locul I – Marina LEFTER, Universitatea „Al. Russo, Bălți, Moldova Locul II – Alexandru HARGHEL, Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri”, Chișinău, Moldova Locul III – Nicoleta ANIȚOI, Liceul Teoretic „Minerva”, Chișinău, Moldova Mențiuni: Aurelia BENDERSCHII, master, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” Antonio-Alexandru PĂUNESCU, Școala Gimnazială Solonț, jud. Bacău, România Ștefan ISPAS, Școala Gimnazială Solonț, Județul Bacău, România Daniel LĂCĂTUȘU, Școala Gimnazială Solonț, jud. Bacău, România Janelia VĂRLAN, Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri”, Chișinău, Moldova Dragoș CEBOTARI, Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri”, Chișinău, Moldova Liuba Liubastra BOTEZATU Antonia GALAN, Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri”, Chișinău, Moldova Cristi-Alexandru GROSU, Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri”, Chișinău, Moldova Alexandru STRATAN, Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri”, Chișinău, Moldova
Limba franceză: Laureat: Charlotte DEFRANCE, cercetător asistent, Universiitatea din Zurich, Elveția Locul I – Daniela VICOLAȘ, Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri”, Chișinău, Moldova Mihaela ENACHE, Centrul de Excelenţă în Medicină şi Farmacie ,,Raisa Pacalo”, Chișinău, Moldova Locul II – Daniel LĂCĂTUȘU, Pavlov Stanislav, Locul III – Mădălina JALOBA, Caraman Marina, Moșanu Edgard Mențiuni: Adrian CORNIȚA, Daniela CHIPERI, Liuba Liubastra BOTEZATU, Ștefan ISPAS, Ana-Maria ZAVTONI, Aurelia BENDERSCHII
Limba rusă: Laureat – Svetlana BASOC. USM, masteranda, anul II, Limba, literatura si civilizatia romaneasca, Chișinău, Moldova Locul I – Andrei BEȘLEAGĂ, Liceul Teoretic „A.Russo”, Chișinău, Moldova Locul II – Dorina CULICENCO şi Galina CIUICHINA Locul III – Maxim CIUMAC Mențiuni – Dorina DUCA, Liuba Liubastra BOTEZATU, Olimpia FLORENȚA, Aurelia BENDERSCHII. Limba italiană: Laureat – Liuba Liubastra BOTEZATU Mențiuni – Alin BOSTAN, Dan STOGNÎI și Maria STĂVILĂ
Limba spaniolă: Laureați – Enrique NOGUERAS, profesor titular de Filolgie Romanică, Universitatea din Granada, Spania Dorel FÎNARU, doctor conferențiar, Universitatea ,,Ștefan cel Mare” din Suceava, România Locul I – Alina Viorelia PRELIPCEAN, lector, Universitatea ,,Ștefan cel Mare” din Suceava, România Mențiuni –Valentin STAMATE, Tudor TALPĀ
Limba germană: Laureat: Cristina STRUGAR, Suceava, jud, Suceava, România Olesea GÎRLEA, dr. cercetător, Chișinău, Moldova Locul I – Hassan ISKANDER, profesor de germană (DAF) pentru serviciul companiei BASS la TÜV Rheinland, Chemnit, Germania Locul II – Anna-Maria TURCEAC, Universitatea de Stat din Moldova, Chișinău, Moldova Locul III – Cristian SOCHIRCĂ, Liceul Teoretic „M. Eliade”, or. Chișinău. Mențiune – Evelina BABIN, Darius TRIBOI Limbă greacă: Laureat: Elena JUNGHIETU, lector, Universitatea de Stat din Moldova, Chișinău, Moldova
Limbă maghiară: Laureat Ili SZASZ, Mediaș, jud. Sibiu, România. Limba ucraineană: Locul I – Ana-Maria TURCEAC, Universitatea de Stat din Moldova, Chișinău, Moldova Limba belorusă: Mențiune – Daniela UNCU, Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri”, Chișinău, Moldova Limba turcă: Mențiune – Victoria BOU, Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri”, mun. Chișinău, Moldova Limba găgăuză: Locul I – Nadejda MANASTÎRLÎ, master, Universitatea de Stat din Moldova Limba bulgară: Locul I – Eugen URSU, Universitatea de Stat din Moldova
Limba sârbă: Locul I Sebastian COTÂRLĂ, masterand, Universitatea din Novi Sad, Serbia, Facultatea de Filosofie, Departamentul de Limba și Literatura Română, Serbia Locul II – Dunja DRAGINČIĆ-ŽIVIĆ, studentă, Serbia Tatjana PETRIKA, Școala Generală „Mladost” Vârșeț, Serbia Locul III – Lucia MENDREA, Universitatea din Novi Sad, Serbia. Mențiuni: Jelena KOPRIVICA, masterand, Universitatea din Novi Sad, Serbia. Frozina VALEK, masterand, Universitatea din Novi Sad, Serbia. Magdalena COJOCAR, Universitatea din Novi Sad, Serbia. Suzana MILOŠEVIĆ, Universitatea din Novi Sad, Serbia. Limba polonă: Locul I Irina-Marinela DEFTU, Școala Doctorală de Studii Filologice, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, România
Profesori coordonatori: Tamara GHERASIMESCU, Școala Gimnazială Solonț, jud.Bacău, România Elena VOROTNEAC, Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri”, Chișinău, Moldova Galina FLOREA, Liceul teoretic “Traian”. Chișinău, Moldova Olesea GÎRLEA, dr. cercetător. Chișinău, Moldova Ecaterina LEVCO, Liceul Teoretic ”Petre Ștefănucă”, Ialoveni, Moldova Emilia GRIGORAȘ, Școala Gimnazială Solonț, jud.Bacău, România Svetlana PASCARU, Liceul Teoretic “Petru Rareș”, Chișinău, Moldova Lucia COȘCODAN, Centrul de Excelenţă în Medicină şi Farmacie ,,Raisa Pacalo”, Chișinău, Moldova Olesea COJOCARU, Liceul Teoretic „A.Russo”, Chișinău, Moldova Svetlana TIHONOVA, Liceul Teoretic „A.Russo”, Chișinău, Moldova Emilia POTÎRNICHE, Liceul Teoretic “Iulia Hasdeu”, Chișinău, Moldova
Recenzia romanului inclus în programul de lectură Chişinăul citeşte, „Țipă cât poți” de Moni Stănilă vine de la Cristina Platon, cititoare pasionată.
Cristina Platon, cititoare, şi este originară din oraşul Chişinău
„… nu am realizat nimic măreț în viață, nu am regrete. Mă bucur că trăiesc, dar nu mă tem că voi muri. Nu am suferințe neînțelese, nu am cunoscut mari dezamăgiri. Sunt un om normal cu așteptări medii.”
Ce a început ca o escapadă departe de toți și de toate, a luat-o pe o serpentină crusoeniană, aparent o construcție imaginară a personajului principal, care poate ridica lumi oricând și oriunde.
„Țipă cât poți”, de Moni Stănilă, poate fi istoria vieții fiecăruia din noi. O viață cu diverse versiuni de „noi”, mai tânăr/înțelept, mai slab sau cu mai multă greutate, mai optimist/doar pesimist, mai fericit/sătul de toate; niște versiuni pe care-am vrea să le retrăim.
Această fugă de cotidian, de rutină, de tot ce ne seacă, nu face altceva decât să ne încolțească, ne pune în față cu sinele ursuz care am devenit și care nu ne e pe plac. În roman o urmărim pe Una, cea care vrea să facă pace cu sine însăși, pace care trece prin război învingătoare.
Moni Stănilă ne invită la o bătălie unu-la-unu contra fricilor și contrarietății de a nu ne încadra în aria de acoperire a societății defecte atât de dominatoare: de a păstra bifa de angajat la un job care numai fericire nu a aduce; de a fi mereu „bine”, chiar de cade tencuiala de pe propriul suflet; frica de a vrea să ne purtăm greutatea din noi și de pe noi; și lupta cu poftele aducătoare de tihnă iluzorie.
Să revenim…
Moni Stănilă a creat un personaj care a reușit să schimbe cursul vieții sale, un personaj care se descătușează de obligațiuni și-și transformă viața într-un zbor eliberator. Citind, vrei să fii ca Una: vrei să-ți revendici dreptul la propria viață, să ai libertatea de a alege linia de plutire și să virezi oricând simți că e nevoie.
Azi credem că ne putem schimba viața oricând și că e suficient să vrem. Dar vine mâine și ne apucăm de vechile obiceiuri. Ne e frică de noul adus cu orice schimbare și alegem în defavoarea propriei bunăstări, doar pentru că există deja ceva cu care ne-am obișnuit, care nu ne place, dar pe care continuăm să-l trăim și lăsăm frica de necunoscut să preia frâiele.
Cred că sunt prea multe indicii în text ca să nu ne dăm seama că Una e Moni, iar Moni e Una. Printr-un personaj cititorul reușește să cunoască un om, o scriitoare, o creatoare de lumi. A început cu roman și a ajuns să fie o autobiografie terapeutică pentru dna Stănilă, dar îndesată cititorului.
Și pentru că e foarte sau chiar foarte gastronomică această carte, voi încerca să mă exprim cu aceeași termeni: deși aburindă și apetisantă la-nceput, de la mijloc a devenit necondimentată, cu prea puțin sare și piper; crudă pe ici, răscoaptă pe colo, creează o stare prematură de sațietate, înghițită cu noduri pe la sfârșit, deși promițătoare din prima-mbucătură.
Polonezii în Moldova: istorie și contemporaneitate. Culegere de studii și documente = Polacy W Mołdawii. Historia i wspóczesność: Zbiór artykułówi dokumentów = Poles in Moldova : History and Modernity: The collection of articles and documents / coord. șt.: Lilia Zabolotnaia, Ilona Czamanska; col. red.: Helena Krasowska [et al.]; Acad. de Științe a Moldovei, Muzeul Naț. de Istorie a Moldovei, Inst. de Istorie [et al.] – Chișinău : Cartidact, 2015. – 368 p.
„Astăzi, când între Polonia și Moldova se află Ucraina, uităm adesea că, începând de la înființarea Principatului independent Moldova în anul 1359, țările noastre erau învecinate și le unea (uneori le despărțea, să recunoaștem…) frontiera comună polono-moldovenească destul de lungă, sub rezerva ajutărilor la momentul respectiv, care se întindea – pe scurt vorbind – de-a lungul Ceremușului până la confluența până la confluența acestuia cu Prutul și pe Nistru alipindu-se (din anul 1569) pe tumultuosul Iagorlâc” afirmă Artur Michalski, ambasadorul Republicii Moldova în Republica Moldova.
Cartea are trei capitole:
Polonezii în societatea medievală și modernă timpurie din Moldova;
Polonezii în Basarabia în sec. XIX-lea – XX-lea;
Polonezii în Republica Moldova în perioada contemporană.
Textul cărții e în limbile română, poloneză și engleză.
Hobbitul sau O poveste cu un hobbit (titlul original este The Hobbit, or There and Back Again) este un roman de fantezie pentru copii scris de J. R. R. Tolkien. A fost publicat pe 21 septembrie 1937, primind multe aprecieri, fiind nominalizat pentru medalia Carnegie și primind un premiu de la New York Herald Tribune pentru cea mai bună carte de ficțiune pentru copii. Este popular și în zilele noastre și face parte din literatura clasică pentru copii afirmă cei de la wikipedia.org.
În context, ținem să menționăm că puteți citi romanul Hobbitul scris de J. R. R.Tolkien.
Tolkien, J. R. R. Hobbitul / J. R. R.Tolkien; trad. : Irina Horea, Ion Horea. – Bucureşti : RAO International Publishing Company, 2012. – 313 p.
