Publicat în politică internă, Republica Moldova

Prezentare de carte // Istoriografia separatismului transnistrean (1989-2005) de Lidia Prisac


Prisac, Lidia. Istoriografia separatismului transnistrean (1989-2005) / Lidia Prisac. – Ediția a II-a, revăzută și adăugită. – Chișinău : Lexon-Prim, 2021. – 170 p. : fot., il., h.

„Lucrarea de față are în vizor abordarea problematicii separatismului instituit de regimul anticonstituțional de la Tiraspol în partea de est a Republicii Moldova. Atributul geografic, care apare pe coperta cărții, face referire la cele cinci raioane din stânga Nistrului – Slobozia, Grigoriopol, Dubăsari, Râbnița, Camenca, inclusiv municipiile Tiraspol și Tighina (Bender), ancorate imaginar, după 1990, în ceea ce s-ar numi regiunea transnistreană (parte componentă, din punct de vedere fizico-geografic, a teritoriului situat între fluviile Nistru și Bug)” se afirmă în Notă asupra ediției.

Cartea are trei capitole:

  1. Separatismul transnistrean reflectat în lucrările autorilor din Republica Moldova;
  2. Problema transnistreană și separatismul în literatura occidentală și din România;
  3. Separatismul transnistrean în publicațiile proseparatiste.

Mai citiți două articole scrise de Ivan Duminică: Conflictul transnistrean între lucrările științifice și cele de propagandă și Приднестровский конфликт между научными и пропагандиским работами, introducere, notă asupra ediției, lista abrevierilor, concluzii și recomandări, abstract, anexe, indice de nume și geografic.

Publicat în drept privat, istoria Basarabiei, istoria dreptului privat în Basarabia, istoria românilor, epoca modernă, secolele XIX-XX

Prezentare de carte // Izvoarele dreptului privat în Basarabia în sec. XIX – prima jumătate a sec. XX de Mihai Tașcă


Tașcă, Mihai. Izvoarele dreptului privat în Basarabia în sec. XIX – prima jumătate a sec. XX / Mihai Tașcă ; Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. – Chișinău : Cartdidact, 2020. – 268 p.

„În volumul de față se cercetează un aspect al istorie dreptului în Basarabia – cel al izvoarelor dreptului privat aplicate în acest teritoriu în sec. XIX până la mijlocul secolului al XX. Subiectul prezintă interes întrucât partea vechii Moldovei între Prut și Nistru în ultimii 200 de ani și-a schimbat statutul politico-juridic de mai multe ori.

[…]

Alt subiect al cercetării noastre se referă la izvoarele dreptului canonic care au îmbogățit conținutul dreptului privat românesc. Dup 1812 prevederile ecleziastice introduse de la Imperiul Rus au guvernat instituții întregi ale dreptului laic în Basarabia, de exemplu: materia căsătoriei, a divorțului, cea a testamentului ș.a. Situația aceasta s-a menținut un timp și după anul 1918” se afirmă în Cuvânt înainte scris de autor.

Cartea are patru capitole:

  1. Necesitatea demersului științific și gradul de cercetare a izvoarelor dreptului privat din Basarabia;
  2. Aspecte teoretico-istorice ale constituirii și aplicării izvoarelor dreptului privat în spațiul românesc (cu referire specială la Principatul Moldova);
  3. Izvoarele dreptului privat în perioada anexării Basarabiei la Imperiul Rus (1812-1917);
  4. Izvoarele dreptului privat după 1917. Unificarea judecătorească și legislativă a Basarabiei cu cea din vechiul regat.

Cartea a fost prefațată de Elena Aramă, iar la final citiți concluzii, recomandări și bibliografie selectivă.

Publicat în arheologie, istoria localității, istoria românilor, epoca medievală, istoria românilor, epoca modernă, Republica Moldova

Prezentare de carte // Orheiul Vechi: Localități și așezăminte monastice (secolele XVI-XIX) de Sergius Ciocanu


Ciocanu, Sergius. Orheiul Vechi: Localități și așezăminte monastice (secolele XVI-XIX) = Orheiul Vechi : Localities and monastic settlements (16th-19th centuries) / Sergius Ciocanu. – Chișinău : Cartdidact, 2021. – 220 p.: fig., tab.

„Din punct de vedere teritorial, Rezervația cuprinde integral moșia satului Trebujeni, precum și părți însemnate din moșiile actuale ale satelor Mașcăuți și Brănești. Astfel, limitele geografice ale cercetării corespund teritoriului ocupat de moșiile acestor trei localități din valea Răutului.

[…]

Capitolele se completează reciproc, oferind, în cadrul limitelor stabilite, o imagine unitară a dezvoltării întregii zone a Orheiului Vechi. La Anexe au fost plasate tabele cronologice ale celor mai importante evenimente istorice legate de localitățile cercetate și de comunitățile monahale care au existat pe teritoriul moșiilor acestora. Anexele conțin și circa cincizeci de documente identificate de autor în fondurile Arhivei Naționale a Republicii Moldova referitoare la istoria acestor sate și așezăminte monastice” se afirmă în Introducerea cărții.

Cartea are cinci capitole:

  1. Localizarea și interpretarea toponimului Orheiul Vechi. Analiză istoriografică;
  2. Moșia Stojiște/Mihăilașa și promontoriul Peșterea în secolele XVI-XVIII;
  3. Moșia și schitul Brănești în secolele XVI-XIX;
  4. Moșia și schitul Brănești în secolele XVI-XIX;
  5. Moșia și schitul Mașcăuți în secolele XV-XIX.

Mai citiți și un cuvânt înainte scris de Laurențiu Rădvan, introducere, încheiere, anexe și indice geografic.

Publicat în critică literară, filologie, literatura romana

Prezentare de carte // Hermeneutica mitului antic în poezia din Republica Moldova (1990-2010) de Victoria Fonari


Fonari, Victoria. Hermeneutica mitului antic în poezia din Republica Moldova (1990-2010) : studiu monografic / Victoria Fonari. – Chișinău : Epigraf, 2021. – 272 p.

„Noutatea științifică a lucrării rezidă în preconizarea unei teorii de interpretare prin filiera mitului antic: etapele propuse se bazează pe viziunea hegeliană cu anumite modificări : relația mit – text artistic racordează selectarea subiectului mitului antic la actualitatea socială. În acest scop are loc fragmentarea mitului și, prin selecție, fragmentul devine prioritar în centrul creației poetice a unui scriitor. În această secvență decupată autorul o transfigurează după propriile viziuni, determinate și de cele ale timpului în care trăiește” se afirmă în introducerea cărții.

Cartea are cinci capitole:

  1. Hermeneutica mitului antic : perspective de investigare;
  2. Metoda mitică – un instrument al criticii literare: Mihai Cimpoi, Eugen Simion;
  3. Spiritul Renașterii Naționale sub semnul orfismului;
  4. Implicațiile mitului antic în contextul social;
  5. Fenomenul transcendenței în valorificarea mitului antic în literatura artistică.
Publicat în critică literară, literatura romana

Prezentare de carte // Teatralitatea în discursul artistic al lui Ion Druță de Ana Ghilaș


Ghilaș, Ana. Teatralitatea în discursul artistic al lui Ion Druță / Ana Ghilaș; consultant ștințific: Ana-Maria Plămădeală; Institutul Patrimoniului Cultural. – Chișinău : Epigraf, 2021. – 288 p. : fot.

„În creația artistică a lui Ion Druță, constituită dintr-o diversitate tipologică de discursuri, în funcție de cele trei forme estetice fundamentale – lirică, epică, dramatică, teatralitatea ca expresie estetică a sincretismului cultural și a intermedialității este o componentă definitorie a viziunii sale artistice. Cu toate că opera artistică și cea publicistică a acestui autor a constituit obiect de investigare pentru mai mulți cercetători, discursul său dramaturgic și, respectiv, cel teatral au avut mai puține ecouri în spațiul cultural și științific din Republica Moldova, uneori din considerente extraestetice, social-politice, ideologice ș.a.” se afirmă în introducerea cărții.

Cartea are șase capitole:

  1. Creația lui Ion Druță în context sociocultural;
  2. Teatralitatea ca universalia;
  3. Literaritate – teatralitate în proza lui Ion Druță;
  4. Forme protoscenice în imaginarul artistic druțian;
  5. Poetica teatralității în dramaturgia lui Ion Druță;
  6. Spațiu-timpul în demersul dramaturgic și în cel teatral.

La finalul cărții vedeți concluzii, bibliografie selectivă și imagini din spectacole.