Eugen Doga, compozitorul care culege muzică lăsată de Dumnezeu


În anul curent, compozitorul Eugen Doga împlineşte 80 de ani de la naştere.

Eugen Doga s-a născut la data de 1 martie 1937 în satul Mocra din Transnistria ( pe atunci în URSS, astăzi în raionul Rîbnița, Republica Moldova). A studiat la Școala de muzică „Ștefan Neaga” din Chișinău (1951-1955), apoi la Conservatorul de stat din Chișinău (1955-1960), la clasa de violoncel a lui G. Hohlov și la Institutul de Arte „Gavriil Muzicescu” din Chișinău (1960-1965), la clasa de compoziție a profesorului Solomon Lobel. Și-a început cariera de muzician ca violoncelist în Orchestra Comitetului de Stat al R.S.S.M. pentru Televiziune și Radiodifuziune, încă din perioada studenției (1957-1962). A predat apoi ca profesor la Școala de Muzică „Ștefan Neaga” din Chișinău (1962-1967) și a fost membru al colegiului redacțional și de repertoriu al Ministerului Culturii al RSS Moldovenești (1967-1972).

Are la activ mai multe cantate, printre care: „Curcubeul alb”; „Primăvara omenirii”; „Vocea omenească”; poeme simfonice, cum ar fi: „Inima veacului”. A compus o simfonie, piese instrumentale de cameră, romanțe, poemul simfonic „Mama”, ciclul pentru orchestra de estradă „Ritmuri citadine”, ciclul coral „Marș gigant”, 4 cvartete de coarde, cântece de estradă („Codrii mei frumoși”, „Cîntec despre orașul meu”, „Cred în ochii tăi”, „Florile dragostei”, „Iubește, iubește”, „Am visat ploaia” etc.), cântece pentru copii („Imn soarelui”, „Fie soare întruna”, „Moș Crăciun” ș.a.).

Site-ul oficial al compozitorului Eugen Doga este dogamusic.com.

Cu ocazia aniversării a 80 de ani de la naşterea compozitorului Eugen Doga, Biblioteca Centrală organizează recitalul muzical cu genericul „Naţionalul, universalul şi inconfundabilul Eugen Doga”. Invitaţi speciali: Constantin Rusnac, Luminiţa Dumbrăveanu, Vlad Pohilă, Alina Trofim.
Evenimentul este organizat în parteneriat cu Academia de Muzică, Teatru şi Arte plastice; Şcoala de muzică „Eugen Doga”; Liceul Teoretic „Nicolae Sulac”.

                                                                                                   

                                                                                                    Expoziţie virtuală de carte

Eugen Doga: compozitor, academician / Academia de Ştiinţă a Moldovei; consiliul coord.: Gheorghe Duca, … – Chişinău : Ştiinţa, 2007. – 414 p.

        „Dotat cu gust artistic rafinat, cu un simţ înnăscut al armoniei, cu o cunoaştere perfectă a gândirii muzicale, dar şi cu o cultură, inteligenţă rarisimă, compozitorul eugen-doga-compozitorEugen Doga a reuşit să creeze o imensă operă, capodoperă de fapt, care s-a impus nu numai în plan naţional, ci şi în universalitate, ducând faima Moldovei, a Ţării şi a valorilor ei autentice pe toate meridianele lumii” afirmă academicianul Gheorghe Duca în prefaţa cărţii, Cu drag şi preţuire despre Eugen Doga.

     Volumul de faţă are patru părţi:

     Partea I. Studii. Sinteze. Articole.

     În prima parte sunt incluse studiile, sintezele şi articolele diferitor cercetători şi fac referinţă la activitatea compozitorului. Iată câteva titluri: Tendinţe romantice şi neoromantice în muzica lui Eugen Doga de Vladimir Axionov, Creaţia corală a lui Eugen Doga de Elena Nagacevschi, Muzica lui Eugen Doga în filmele de animaţie de Violeta Tipa, Muzica lui Eugen Doga la radio şi televiziune de Aurelian Dănilă etc.

      Partea II. Evocări.

      Sunt două traduceri a lui Sveatolov Belza, membru titular al Academiei de Arte din Rusia şi Ilia Urilov, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe din Rusia, Maestrul Eugen Doga respectiv Sihastrul care dăruieşte lumină. De asemenea găsim un articol al publicistului Vlad Pohilă, Schiţă de portret al artistului pe culmile gloriei şi două articole a Luminiţei Dumbrăveanu, Gigantul cu suflet de copil şi Referinţe, aprecieri, amintiri.

       Partea III. Eugen Doga. Tablete, cugetări

    În această parte, veţi citi despre biografia compozitorului Eugen Doga: Cum am devenit muzician, Filosofia unui pragmatic liric, Ce e femeia? şi Cugetări, notate şi selectate de Luminiţa Dumbrăveanu.

       Partea IV. O viaţă în imagini

    Partea a patra include un set de imagini de familie a compozitorului şi au fost selectate de Luminiţa Dumbrăveanu.

     În final, o să găsiţi o anexă ce face referinţă la Catalogul cronologic al creaţiei lui Eugen Doga. Articolul e scris de Zinaida Bădărău. Lucrarea finalizează cu o addendă şi include două articole:

     Valorile imnice ale piesei „Omagiu” de Eugen Doga (Silviu Andrieş-Tabac) şi Piesa „Omagiu” (notiţă muzicală).

Dumbrăveanu, Luminiţa. Eugen Doga. Muzica este prima şi ultima mea iubire / L. Dumbrăveanu. – Chişinău : Prut Internaţional, 2012. – 296 p.

       După cum afirmă şi autoarea cărţii, Luminiţa Dumbrăveanu, acest volum este „o luminita-dumbraveanucarte consacrată artistului Eugen Doga, cel mai iubit şi mai renumit dintre compozitorii pe care i-a dăruit această parte răsăriteană a românimii, numită astăzi Republica Moldova.”

În loc de prefaţă este articolul compozitorului Eugen Doga, „Luminiţa a apărut în viaţa mea ca un dar al Domnului nostru Dumnezeu…”, unde face referinţă despre interesul mass-mediei faţă de creaţia şi biografia sa.

Volumul de faţă include cîteva părţi: Dialog cu Eugen Doga: „Muzica este prima şi ultima mea iubire”, Cugetări de Eugen Doga, Proze scurte de Eugen Doga publicate în presa de la Moscova, Aprecieri, amintiri ale contemporanilor şi Viaţa şi creaţia compozitorului Eugen Doga în imagini.

Doga, Eugen. [Album muzical] / Eugen Doga. – Chişinău : S. n., 2011. – 1 CD

CD-ul include 30 de melodii:

  1. Vals (filmul „O dramă la vînătoare”)
  2. Sonet
  3. Oglinda clipelor – Anastasia Lazariuc şi Iurie Sadovnic
  4. Pîrîiaşul (filmul „Olimpiada de primăvară”)
  5. Asfinţit posomorît (filmul „Ciocnirea”)
  6. Rendez-vous (filmul „Patul lui Procust”)
  7. Maria, Mirabela (filmul „Maria, Mirabela”)
  8. Vaporaşul dragostei. Vals (filmul „Casă pentru Serafim”)
  9. Pe alee (filmul „Casă pentru Serafim”)
  10. Vals (filmul „Fără mărturie”)
  11. Vin la tine (filmul „Portretul soţiei pictorului”)
  12. Vals (filmul „Stele pe mare”)
  13. Tangoul pe terasă (filmul „Patul lui Procust”)
  14. Orice femeie e frumoasă. Anastasia Lazariuc
  15. Te aştept (filmul „A opta minune a lumii”)
  16. Preludiu (filmul „Patul lui Procust”)
  17. Cascada pariziană (filmul „Anna Pavlova”)
  18. Cred în ochii tăi. Sofia Rotaru
  19. Valsul din parcul oraşului (filmul „Domnilor artişti”)
  20. Valsul îndrăgostiţilor (filmul „Autobuzul turbat”)
  21. Mărul (filmul „Şatra”)
  22. Nană Ţoha (filmul „Şatra”)
  23. Păstraţi iubirea. Anastasia Lazariuc şi Iurie Sadovnic
  24. O alergare de cai (filmul „O dramă la vînătoare”)
  25. Aleea de mesteacăn (filmul „Eternul circuit”)
  26. Întîlnire
  27. Ia-ţi mireasă ziua bună. Maria Codreanu
  28. Paşii cunoscuţi
  29. Pe vechiul Arbat
  30. Oraşul meu. Sofia Rotaru (filmul „Oraşul meu Chişinău”)

Doga, Eugen. [Album muzical] / Eugen Doga. – Chişinău : S. n., 2007. – 1 CD

CD-ul include 20 de melodii:

  1. Hăulita – M. Codreanu
  2. Omagiu – Academiei de Ştiinţe – Eugen Doga
  3. Vals – orchestra dirijată de Serghei Scripca
  4. Cred în ochii tăi – Sofia Rotaru
  5. Florile dragostei – M. Codreanu, I. Suruceanu
  6. Pîrîiaşul – Vladimir Semionov
  7. Dăruieşte-mi numele – Anastasia Lazariuc
  8. Oglinda clipelor – Anastasia Lazariuc – Iurie Sadovnic
  9. Păstraţi iubirea – Anastasia Lazariuc – Iurie Sadovnic
  10. Izvorul fermecat – Anastasia Lazariuc
  11. Orice femeie e frumoasă – Anastasia Lazariuc
  12. Randevu – orchestra dirijată de Gheorghe Mustea
  13. Virajuri – orchestra dirijată de Gheorghe Mustea
  14. Maria-Mirabela – Mihai Constantinescu
  15. Cascada Pariziană – Vladimir Semionov
  16. Romanţa Rodicăi – Maria Bieşu
  17. Plimbare – orchestra dirijată de Gheorghe Mustea
  18. Iubeşte-iubeşte – Margareta Ivanuş – Ştefan Petrache
  19. De anul nou – Tanti Ludmila
  20. Oraşul meu – Sofia Rotaru

50 cei mai influenţi moldoveni 2006. – Chişinău: S.n., 2006. – 186 p.

În revista 50 cei mai influenţi moldoveni 2006 veţi găsi un articol despre biografia şi activitatea compozitorului Eugen Doga. Melodiile sale sunt fredonate de o mulţime de oameni de pe mapamond.

Ah, cerut-am de la zodii. Romanţe ale compozitorilor basarabeni pe versurile lui Mihai Eminescu / selecţie, studiu, redactare: Seghei Pojar. – Chişinău : PRINCEPS, 2001. – 268 p.

     „Pentru compozitorii basarabeni recursul la textul eminescian a însemnat atît o romantelucrare întru exponenţialitatea poetului, întru readucerea lui mai aproape de sufletul romanului basarabean înstrăinat şi pornit să-şi recapete identitatea, cît şi o acţiune de valorificare a muzicalităţii sale pure intrinseci, care presupune prin ea însăşi un act de artistism, de cultură muzicală elevată. Cu alte cuvinte, textul eminescian devine text de verificare şi afirmare a personalităţii compozitorului. Prin aceasta se explică amploarea deosebită a eminescianei muzicale basarabene, care se datorează celor mai reprezentativi compozitori din perioada interbelică şi cea postbelică şi care înglobează contribuţii artistice foarte valoroase: e de-ajuns să ne referim la ciclurile de romanţe ale lui Eugeniu Coca, David Gherşfeld, Eugeniu Doga…” afirmă academicianul Mihai Cimpoi.

     În această lucrare, sunt trei romanţe compuse de Eugen Doga, Misterele nopţii, Să ţin încă o dată… şi Lumineze stelele…

Eugen Doga : bibliografie. – Chişinău : Universitas, 1993. – 64 p.

     Prezentul indice oglindeşte viaţa şi creaţia compozitorului Eugen Doga. Lucrarea eugen-doga-bibeste destinată muzicologilor, lectorilor instituţiilor superioare şi medii de specialitate, muzicienilor profesionişti, studenţilor, melomanilor. Indicele e alcătuit din două compartimente: „Opera” şi „Despre viaţa şi creaţia compozitorului”.

    Compartimentul „Opera” include subdiviziunile Creaţii instrumentale, Creaţii vocale, Înregistrări pe discuri. Materialul este aranjat în ordine alfabetică şi cronologică. Cel de-al doilea comportament, „Despre viaţa şi creaţia compozitorului” conţine subdiviziunile Viaţa şi creaţia, Compozitorul la 50 de ani, Interviurile, Convorbirile, Articolele lui Eugen Doga.

Eugeniu Doga: oglinda clipelor = В зеркале мгновентй = In the Mirror of Moments / autor-alcătuitor: E. M. Şatohina. – Chişinău : Timpul, 1989. – 95 p.

Cartea prezintă crîmpee din viaţa şi creaţia cunoscutului compozitor Eugen Doga. Textul lucrării e în trei limbi: română, rusă şi engleză. Lucrarea conţine imagini color şi alb-negru şi reflectă secvenţe din activitatea compozitorului Eugen Doga: în timpul turnării filmului „Se caută un paznic”, o fotografie de două decenii – Valeriu Gagiu, Ion Druţă, Grigore Vieru, Eugen Doga, o poză cu regizorul Emil Loteanu, persoană din generaţia anilor 60, trupa de creaţie a filmului „Lăutarii” după ce a primit „Scoica de argint”, premiul festivalului de film de la San-Sebastian etc.

 

Tcaci, Efim. Eugeniu Doga / Efim Tcaci. – Chişinău : Literatura artistică, 1980. – 102 p.

      „Doga nu copie creaţia populară, el trece uşor prin ea ca un copil detcaci_eugeniu-dogasculţ prin roua dimineţii.”

(Grigore Vieru)

     Concepută ca un reportaj liric despre Eugen Doga, lucrarea este adresată cititorilor dornici să cunoască activitatea de creaţie a unuia dintre cei mai populari muzicieni din ţară. Compozitor de muzică uşoară, de muzică pentru film şi scenă, autor al unor creaţii instrumentale de cameră, Eugen Doga s-a impus atenţei marelui public din ţară şi de peste hotare.

Doga, Eugen. Избранные песни : Для голоса (хора) в сопровождении фортепиано (баяна) / E. Doga. – Москва : Советский композитор, 1987. – 136 с.

Lucrarea de faţă include versurile şi versurile (pe note muzicale) compozitorului Eugen Doga. Versurile au fost traduse în limba rusă.

Doga, Eugen. Ritmurile epocii / E. Doga. – Chişinău : Cartea Moldovenească, 1976. – 185 p.

În culegere au fost incluse cele mai populare lucrări ale compozitorului Eugen Doga. Melodiile sunt în două părţi: Голубные дали şi Nistrule, mîndria mea. În ceea ce priveşte melodiile în sine, sunt atît notele muzicale cît şi versurile.

                                             Eugen Doga în presă

Recomandăm atenţiei dvs. cîteva articole din mass-media naţională şi cea de peste hotare, care fac referinţă la activitatea compozitorului Eugen Doga. Articolele sunt în ordine invers cronologică.

Dosofteea, Lainici. Eugen Doga, compozitorul care culege muzica [interviu cu compozitorul Eugen Doga] / consemnare : Lainici Dosofteea. În: Evenimentul zilei [online]. [citat 27.02.2017]. Disponibil : http://www.evz.ro/eugen-doga-compozitorul-care-culege-muzica-lasata-de-dumnezeu.html Dumbrăveanu, Luminiţa. Cum l-am cunoscut pe Eugen Doga / Luminiţa Dumbrăveanu. În: Moldova: revistă social-culturală. – 2017, ianuarie-februarie, pp.36-41.Negru, Lena. „Marile succese” ale lui Eugen Doga / Lena Negru. În: Jurnal de Chişinău : [online]. [citat 27.02.2017]. Disponibil : http://www.jc.md/marile-succese-ale-lui-eugen-doga/

Pohilă, Vlad. Schiţă de portret al artistului pe culmile gloriei / Vlad Pohilă. În: Moldova: revistă social-culturală. – 2017, ianuarie-februarie, pp.42-447.

Popa Buluc, Magdalena. Lansarea albumului „Mari succese”, al „Orfeului muzici” / Magdalena Popa Buluc [online]. [citat 27.02.2017]. Disponibil : https://www.dcnews.ro/lansare-albumului-mari-succese-al-orfeului-muzicii-eugen-doga_530622.html

Tofan, Eugenia. Eugen Doga: „Muzica este prima şi ultima mea iubire”. În: Literatura şi Arta [online]. [citat 27.02.2017]. Disponibil : http://www.literaturasiarta.md/pressview.php?l=ro&idc=272&id=4288&zidc=4

UNESCO a decis. Valsul românului Eugen Doga, a patra capodoperă muzicală a secolului XX, – [online]. [citat 27.02.2017]. Disponibil : http://www.activenews.ro/prima-pagina/UNESCO-a-decis-Valsul-romanului-Eugen-Doga-a-patra-capodopera-muzicala-a-secolului-XX-50785

Rizescu, Andrei. Eugen Doga: „Eminescu n-ar fi fost la fel fără acest drac, Veronica Micle“ [interviu cu compozitorul Eugen Doga] / consemnare : Andrei Rizescu. În: Adevărul [online]. [citat 27.02.2017]. Disponibil : http://adevarul.ro/moldova/actualitate/eminescun-ar-fost-fel-drac-micle-1_5209c6e7c7b855ff56d0d335/index.html

Sursa biografiei: Eugen Doga [online]. [citat 27.02.2017]. Disponibil : https://ro.wikipedia.org/wiki/Eugen_Doga

FILMUL”CONFERINŢA ŞTIINŢIFICĂ DE COMEMORARE A MARELUI CĂRTURAR B.P.HASDEU


Conferinţa: Moştenirea operei hasdeiene din perspectiva actualităţii


           Conferinţa: Moştenirea operei hasdeiene din perspectiva actualităţii   

Conferinta 23 februarie 2017

Conferinta 23 februarie 2017

Cu ocazia a 110 ani de la trecerea în nefiinţă a părintelui nostru spiritual, Bogdan Petriceicu Hasdeu, la 23 februarie  a avut loc prima conferinţă ştiinţifică din acest an cu genericul: Moştenirea operei hasdeiene din perspectiva actualităţii.  

Cu prilejul acestui for ştiinţific a fost amenajată expoziţia de carte „150 de la apariţia celebrei lucrări a lui B.P. Hasdeu „Răzvan şi Vidra” .

dsc_0846După o scurtă întroducere, moderatorul Alexandru Moraru, şef serviciu la Biblioteca Centrală, i-a oferit cuvântul directorului general al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” dr. Mariana Harjevschi. Domnia sa a prezentat un mesaj de salut conferinţei şi a menţionat  importanţa studierii şi promovării operei celebrului cărturar.

După acest salut emoţionant, moderatorul  a prezentat publicului primul vorbitor în persoana dr. Valentin Constantinov, profesor universitar, care a propus comunicarea „Influenţa mediului intelectual în care s-a format B.P.Hasdeu”.

  Următoarea intervenţie a fost a doctorului în istorie de la Institutul de Istorie a Academiei  de Ştiinţe a Moldovei, domnul Marius Tărâţă. Tânărul cercetător a prezentat comunicarea „Valenţele cronicii moldo-ruse (moldo-slave) în abordarea lui B. P. Hasdeu”.

Publicul a urmărit cu mare atenţie şi comunicarea” B.P. Hasdeu- promotor al marilor valori naţionale şi universale” pusă în lumină de dr. Svetlana Coandă, profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova.

Prietenul Bibliotecii noastre, Director general al Muzeului Naţional de Literatură „Mihail Kogălniceanu”, domnul Vasile Malaneţchi, profesor universitar a strălucit din nou cu un material inedit, întitulat „Corespondenţa cercetătorului ştiinţific N.N. Romanenco cu hasdeologii de peste Prut.” Mai mult decât atât, domnul Malaneţchi a prezentat celor de faţă, în premieră absolută, textul unei scrisori interesante şi  inedite, adresate cercetătorului N.N. Romanenco.

dsc_0845„Valenţe literare şi estetice în opera lui B.P.Hasdeu” –  aşa s-a numit  ultima comunicare prezentată de doctorandului Cristina Saghin, profesor de limbă şi literatură română la Liceul Teoretic V. Alecsandri din Chişinău. Tânăra cercetătoare a înviorat publicul cu vocea ei cristalină şi expresivă, venind cu informaţii noi, frumoase şi inedite.

Evenimentul s-a încheiat cu înmânarea certificatelor de participare la conferinţă şi mulţumirile aduse de către moderator, celor prezenţi în sală.

 

Pentru confirmare, Colecţia „Moştenire”