Poezia Șalul verde de Spiridon Vangheli


Scrie original și emoționant. Versurile lui sunt pe buzele copiilor, care îl apreciază
pentru ceea ce este și pentru ceea spiridon-vanghelice scrie. Versurile sunt incluse în programa școlară ceea ce demonstrează că opera lui Vangheli e plină de sens. În acest sens, vă propunem o poezie, care este solicitată de copii și anume Șalul Verde, care este dedicată celei mai scumpe ființe de pe pămînt – mama.
Această poezie o puteți găsi în cartea „Balade” a lui Spiridon Vangheli, editată la Chișinău, editura Cartea Moldovenească, 1966.

Țarina-i pustie,
Doar un plug s-aude
Și-un glas de femeie.
Ară cîmpu-o mamă,
Șchiopătînd prin țărnă,
Că și-a spart piciorul
Într-un colț de furcă.
Sara crapă lemne
Și ațîță focul,
Mai tîrziu, pe lună,
Singură cu gîrla
Rufele descurcă.
Are mama, are
Șase prunci cît bobii.
Pe la miezul nopții
Cîntă: „Nani-nani,
Las’că mama face
Și vă crește oameni.
Dimineața mama
Umblă cu suveica:
Iaca iarna vine,
N-are cușmă, n-are
Măcar cel mai mare –
Cine-a prăpădit-o
S’o găsesc în drum?
Podu-i fără pîne,
Grajdul vrea o vacă
Și hogeagul cere
Sus, pe casă, fum.

De-ar trăi tăicuțul,
Tot mai bine ar fi…
S-a’ncîlcit în gînduri
Măiculița-mamă:
– Doamne, ce mă fac?!
Nici a doua noapte
N-a închis o geană
Cu alt pumn sub cap.
La aprins de ziuă
Și-a trezit, în șoaptă,
Fiul cel mai mare:
-Mama mi te lasă
Gospodar acasă.
Nu umblați cu focul,
Nici pe la fîntînă,
Am să viu degrabă.
Și pe nemîncate
A ieșit pe poartă
Cu un băț în mînă.

Unde își termină
Cîmpul o cărare,
Mama ‘ncepe alta
Și o mută pasul
Într-un fund de zare.
Ca o căprioară
Tîrîe-un picior…
Cine a rănit-o,
Care vînător?
Au de ce izvorul
Linul, se-nroșește?
Iarba-n urma mamei
Roșu înflorește?

Corbii negri, corbii
Zbord de-asupra ei?
Au și corbii acasă
Pui prea mititei…
Nimeni n-o oprește,
Nimeni nu-i îngîndă,
Unde se grăbește
Cu un băț în mînă?

Întrebînd drumul de vrăbii,
A tot mers măicuța
Pînă a ieșit
Din Țara Pelinului,
Apoi a dat
În țara Nopților:
Cărarea
Îi fugea de sub picioare,
Prin iarbă
Umblau în cruce jivinele,
Porumbeii îi căutau
Fața și mînile
Și-i sfîșiau hainele,
De asupra capului,
Înnegrind noaptea,
Croncăneau corbii…
Dar mama a tot mers
Pînă a ajuns
La curtea Soarelui
Care era atunci pe pămînt.

Ea credea să afle
Un măreț palat,
Dar găsi o casă
Ca la ei în sat.

Soarele-frumosul
Nu era acasă,
Luna sta pe prispă
Palidă la față,
Doi copii-luceferi
Legăna în brață.

Mama bate-poartă
Și aude pași:
– Bună vreme, Lună,
Sănătate vouă,
Doi luceferași!
-Doamne, tu, măicuță?
Ai adus o veste?
-Unde-i neica Soare?
– Cum îi el, cu drumul?
-Am o rugă, Lună:
În cămara lui
Spînzură în cui
Traista mea cu zile.
Soarele, cum știi,
Îmi dă cîte una,
Tu îmi dai de-asemeni
Cîte-o noapte numa –
Nu-mi ajung, bunică,
Dă-mi acasă, traista,
Las’că-mi fac eu parte.
Mă așteaptă fiii
Și e loc departe.

– Prea te-ncumeți, maică.
– Am venit deatîta,
Rogu-te, dă-mi traista,
Ai și tu luceferi.
– Bimr, – zise Luna, –
Fac pe voia ta,
Dar șă știi femeie,
Că la fundul trăistii
Este un șal verde –
Cînd îl pui în umeri,
Nu te poți mișca.

De-i lua din traistă
Într-o săptămînă
Zilele pe-o lună,
Într-o lună numai
Zilele pe-un an –
Mai degrabă, mamă,
Îmbrăca-vei șalul…
-Ce să-i faci, preabună,
Șalu-i tot al nostru,
Fiii dacă-ar crește
Și să-și afle rostul.

… Se întoarce mama
cu trăistuța-n spate,
tristă și voiasă.
Gîndul o întrece,
Fuge înspre casă:
„Gospodarii mamei,
Porumbeii mei,
Cine vă aruncă
Dimineața mei?
Nu vă temeți sara?
Luați sama mîcăi
Să nu vă încolțească
Mița aripioara.
Iaca vin, s-aproape,
Mă întorc de-acum.
Mai răbdați o noapte
Și-mi ieșiți la drum…”

Pe-amurgite mama
Dă de un izvor.
Răcorindu-și gura,
S-a lăsat în iarba
De pe cel Tăpșan.
Cum era trudită
Adormi buștean.

Corbii negri, corbii,
Ce zburau pe-aproape,
Vin și-i fură traista
Și-o deșartă noaptea
Peste lunci, hîrtoape.

Unde scutur traista,
În mijlocul toamnei
Pomii dau în floare,
Hăul înverzește
Și s-aude-n cîmpuri
Behăit de oaie,
Măcăit de rață
Și-un cucoș cucoș cum cîntă
Corbii dau ospățuri.
Se trezesc și lupii,
Vilpile s-aadună…
Numai mama doarme
Într-o văgăună.
Pe la zori măicuța
S-a trezit și-ngînă:
-Doamne, ce-o fi asta?
Parcă mă ia frigul.
Cînd se uită-n apă,
Vede o bătrînă:
Părul i-i ca varul,
Zbîrcituri pe față,
Crețituri pe mînă.

– Unde-i traista, doamne?
Am avut o traistă! –
Cîmpul verde tace
Și își scutur floarea
Întristați, copacii…
O găsește mama
Hăt, pe un răzor.
Fără băieri traista
Și într-însa numai
Fărmături de zile,
Lacrime și dor:
O, sări-le-ar ochii!

Mama hai cu pasul
Înspre sat, de vale.
N-o cunosc copiii,
Nu-i aleargă-n cale,
Fiul cel mai mare.
Lîngă pragul casei
Scoate ea din traistă
O cușmuță veche,
Trei cămăși de pînză,
Pîsle – o pereche,
Mampasele scoate,
Pîine și cu sare…

– Asta-i mama, mama! –
Sar voioși micuții.
Dar de ce nu rîde
Fiul cel mai mare?

Pînă-n sară mama
Murui cuptorul,
A tras brîu la casă
Și-a sădit la poartă
Un copac în floare.
Iar adăuzi, doamne,
Cît de nant îi pare
Pragul de la ușă!…
Mîinele-s străine,
Soarele e veșted,
Cerul de cenușă.

– Mamă, – o dezmiardă
Fătul cel mai mare, –
Am și eu o traistă,
Tot la tuța Soare.
O să-l rog să-ți deie
Zile de la mine.
– Nu, băiatul mamei,
Lasă-le să crească,
Că sînt mititele.
Eu mai am putere. –
Și s-a dus să are.
Dar în vîrf de deal
Urma i se pierde –
Mama se preface
În morman de țărnă
Și îmbracă mama
Șalul cela verde.

(Sursa imaginii impact.md)

Anunțuri

5 răspunsuri

  1. Compunere îmi trebă

    1. Ce compunere? Nu ar trebui tu singur să o scrii?

  2. Imi place mult sa citesc poezii
    Dar asta a fost cea mai frumoasa pezie
    Profesoara mea ne – a povesti de aceasa poezie
    Si am fost curioasa
    Am sa le povestesc si colegilor de clasa

  3. 2 ceasuri am lucrat cu dinsa

  4. sei mai levaia poizie

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s